Lumânărică

specie de plante
Pentru o persoană, vedeți Biserica Talpalari#Lumânărică.

Lumânărica (Verbascum densiflorum) este o plantă medicinală din familia Scrophulariaceae, genul Verbascum.

Verbascum densiflorum
Verbascum densiflorum S2.jpg
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Ordin: Lamiales
Familie: Scrophulariaceae
Gen: Verbascum
Specie: V. densiflorum
Nume binomial
Verbascum densiflorum

DescriereModificare

 
Morfologia

Este o plantă erbacee cu înălțimea de 50 – 100 cm (200 cm). Toată planta este acoperită de o pâslă moale de peri. Frunzele de la baza tulpinii sunt decurente, cele de pe tulpină sunt alungit-ovale, iar cele de pe partea superioară a tulpinii sunt ovat-lanceolate. Frunzele sunt eliptice mari și păroase.

Florile sunt dispuse în racem spiciform. Au corola galbenă, cu 5 stamine. Florile sunt puțin asimetrice cu inflorescențe terminale lungi.

Fructul este sub formă de capsulă.

RăspândireModificare

Planta vegetează în locurile necultivate, la marginea drumurilor, având nevoie de lumină multă și uscăciune excesivă.

Lumânărica crește pe coline însorite și prin pășuni, pe soluri ușoare, aluvionare, nisipoase și pietroase de la șes și deal.

RecoltareModificare

Lumânărica se recoltează dimineața, după ce se ridică roua, prin ciupirea corolei cu stamine, fără caliciu, pe măsură deschiderii florilor. Trebuiesc luate măsuri de precauție deoarece perii plantei provoacă inflamații ale pielii și ochilor. După ce sunt uscate, florile se pun în borcane acoperite sau în cutii de tablă, cu substanțe care să absoarbă vaporii de apă, produsul fiind higroscopic.

SinonimieModificare

  • Verbascum phlomides - L
  • Verbascum thapsus
  • Verbascum thapsiforme - Schrad.

Compozitia chimicaModificare

  • 3% policolozide alcatuite din acizi uronici, D-galactoza si L-arabinoza;
  • iridoide;
  • flavonozide (flavone, flavonoli si flavonone);
  • saponozide steroidice si tripertenice;
  • lipide;
  • 10% oze (glucoza, fructoza)

Acțiune farmaceuticăModificare

  • demulcenta (datorita policolozidelor);
  • expectorante ( datorita saponozidelor);
  • antiinflamatoare;
  • anticatarale;
  • analgezice ( datorita iridoidelor);
  • sudorifice;
  • diuretice (datorita flavonului).

AdministrareModificare

Se administrează sub formă de infuzie (1 linguriță la cană, bine strecurată, 2 căni pe zi) sau spălături locale și cataplasme cu infuzie. Se recomandă la tuse de diferite etiologii (inclusiv tusea astmatică), la bronșite, laringite, traheite, cataruri (intestinale, urinare), hemoroizi, arsuri, degerături, furuncule, abcese, înțepături.

AtenționareModificare

Se evită recoltarea florilor de la speciile de lumânărică cu antene de culoare violet.

BibliografieModificare

  • Florentin Crăciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan - Ghidul plantelor medicinale uzuale, Editura științifică, București 1992, pag. 134-5
  • Lucia Popovici, Constanța Moruzi, Ion Toma - Atlas botanic, Editura didactică și pedagogică, București, 1985, pag. 122

Legături externeModificare

Wikispecies conține informații legate de Lumânărică
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lumânărică