Lysithea (satelit)
Lysithea | |
Lysithea într-o fotografie 2MASS | |
Descoperire [1] | |
---|---|
Descoperit de | Seth B. Nicholson |
Loc descoperire | Mt. Wilson Observatory |
Dată descoperire | 6 iulie 1938 |
Denumiri | |
Denumire MPC | Jupiter X |
Pronunție | /li.si'te.a/ |
Denumit după | Λυσιθέα Lysithea |
Atribute | Lysithean /li.si.te'an/ |
Caracteristicile orbitei [2] | |
Epocă 27 aprilie 2019 JD 2458600.5) | |
Arc de observare | 79.87 ani (29,171 zile) |
0.0782144 AU (11,700,710 km) | |
Excentricitate | 0.1478734 |
Perioadă orbitală | +258.57 zile |
27.18992° | |
1° 23m 32.227s / zi | |
Înclinație | 26.29254° (față de ecliptică) |
343.46495° | |
94.80010° | |
Sateliți | Jupiter |
Caracteristici fizice | |
Diametrul mediu | ±0.7 km 42.2[3] |
±0.10 h 12.78[4] | |
Albedo | ±0.006 0.036[3] |
Magnitudinea aparentă | 18.2[5] |
Magnitudinea absolută (H) | 11.2[2] |
Lysithea (greacă Λυσιθέα) este un satelit, neregulat,prograd al lui Jupiter. El a fost descoperit de Seth Barnes Nicholson în 1938 la Observatorul Mount Wilson[1] și denumit în cinstea lui Lysithea, fiica lui Oceanus și una din iubitele lui Zeus.[6]
Denumirea actuală i s-a atribuit satelitului în 1975; până atunci, el era cunoscut sub numele simplu de Jupiter X. El uneori era numit "Demeter"[7] din 1955 până în 1975.
Lysithea face parte din Grupul Himalia, cinci sateliți care orbitează între 11 și 13 Gm de la Jupiter la o înclinație de aproximativ 28.3°.[8] Elementele sale orbitale sunt cunoscute din ianuarie 2000. Ele sunt în continuă schimbare din cauza Soarelui și perturbațiilor planetare. Este de culoare gri (B−V=0,72, V−R=0,36, V−I=0,74) și intermediar între asteroizii de tip C și de tip P.[9]
Referințe
modificare- ^ a b Nicholson, S. B. (octombrie 1938). „Two New Satellites of Jupiter”. Publications of the Astronomical Society of the Pacific. 50 (297): 292–293. Bibcode:1938PASP...50..292N. doi:10.1086/124963.
- ^ a b „M.P.C. 115890” (PDF). Minor Planet Circular. Minor Planet Center. .
- ^ a b Grav, T.; Bauer, J. M.; Mainzer, A. K.; Masiero, J. R.; Nugent, C. R.; Cutri, R. M.; et al. (august 2015). „NEOWISE: Observations of the Irregular Satellites of Jupiter and Saturn” (PDF). The Astrophysical Journal. 809 (1): 9. Bibcode:2015ApJ...809....3G. doi:10.1088/0004-637X/809/1/3. 3.
- ^ Luu, Jane (septembrie 1991). „CCD photometry and spectroscopy of the outer Jovian satellites”. Astronomical Journal. 102: 1213–1225. Bibcode:1991AJ....102.1213L. doi:10.1086/115949. ISSN 0004-6256.
- ^ Sheppard, Scott. „Scott S. Sheppard - Jupiter Moons”. Department of Terrestrial Magnetism. Carnegie Institution for Science. Accesat în .
- ^ Marsden, B. G. (). „Satellites of Jupiter”. IAUC Circular. 2846.
- ^ Payne-Gaposchkin, Cecilia (). Introduction to Astronomy. Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall. ISBN 0-13-478107-4.
- ^ Jacobson, R.A. (). „The orbits of outer Jovian satellites” (PDF). Astronomical Journal. 120 (5): 2679–2686. Bibcode:2000AJ....120.2679J. doi:10.1086/316817.
- ^ Grav, Tommy; Holman, M. J.; Gladman, B. J.; Aksnes, K. (). „Photometric survey of the irregular satellites”. Icarus. 166 (1): 33–45. Bibcode:2003Icar..166...33G. doi:10.1016/j.icarus.2003.07.005.
Legături externe
modificare- en Profilul lui Lysithea Arhivat în , la Wayback Machine. la NASA's Solar System Exploration
- en Paginile lui David Jewitt
- en Sateliții Cunoscuți a lui Jupiter (de Scott S. Sheppard)