Deschide meniul principal
Pentru alte sensuri, vedeți Magie (dezambiguizare).
Circe oferind o cupă lui Odysseus, de John William Waterhouse

Magia, uneori cunoscută și ca vrăjitorie, este pretenția de a manipula forțele supranaturale pentru a produce efectele dorite de către practicantul ei. Practica este adesea influențată de ideile religioase, misticism, ocultism, psihologie și știință.

Eficacitatea magiei nu este demonstrată, de ex. Israel Regardie, secretarul lui Aleister Crowley, susținea că singurul efect al magiei este cel psihologic.

EtimologieModificare

DefinițiiModificare

Totalitatea procedeelor, formulelor, riturilor etc. prin care se invocă forțe supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etc.

IstoricModificare

PracticiModificare

Magia în tradiția româneascăModificare

Magia în tradiția românească nu este privită cu ochi buni de către creștinii tradiționaliști. Din punct de vedere istoric, autoritățile statelor creștine au condamnat magia sub numele de maleficium, începând de la creștinarea Imperiului Roman.[1] Ea este considerată o legătură între particant cu diavolul.[necesită citare]

Nici înainte de creștinarea Imperiului Roman magicienii (vrăjitorii) nu fuseseră tolerați.[2]

NoteModificare

  1. ^ Escribano Paño, María Victoria (). „Chapter Three. Heretical texts and maleficium in the Codex Theodosianum (CTh. 16.5.34)”. În Gordon, Richard Lindsay; Simón, Francisco Marco. Magical Practice in the Latin West: Papers from the International Conference Held at the University of Zaragoza, 30 Sept. – 1st Oct. 2005. BRILL. pp. 135–136. ISBN 90-04-17904-6. 
  2. ^ Lieu, Samuel N. C. (). Manichaeism in the Later Roman Empire and Medieval China: A Historical Survey. Manchester University Press. p. 109. ISBN 978-0-7190-1088-0. 

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

La Wikicitat găsiți citate legate de Magie.

BibliografieModificare

  • Gh. V. Brătescu - Vrăjitoria de-a lungul timpului, Ed. Politică, București 1985