Manhattanhenge

Manhattanhenge, cunoscut și ca solstițiul Manhattan este un fenomen care constă în alinierea soarelui la apus cu rețeaua de străzi din Manhattan, New York City. Aceasta se întâmplă de două ori pe an, în zile egal depărtate de solstițiul de vară. Primul Manhattanhenge are loc aproximativ la 28 mai, iar al doilea aproximativ la 12 iulie.

Descriere

Termenul „Manhattanhenge” a fost popularizat de Neil deGrasse Tyson, astrofizicist la Muzeul American de Istorie Naturală originar din New York, și reprezintă o referință la Stonehenge, un monument preistoric în Wiltshire, Anglia, care a fost construit astfel încât, văzut din mijlocul ansamblului de pietre, soarele să se alinieze la solstițiul de vară cu „Heel Stone”, o piatră amplasată la intrarea în ansamblu.^[1]

Conform Planului Manhattanului adoptat în 1811, rețeaua de străzi a cartierului este aproape în totalitate orientată la 29° de linia latitudinii. Astfel, atunci când azimutul apusului este 299° (270° + 29°), soarele se aliniază cu străzile din această rețea. Manhattanhenge este alinierea discului solar exact deasupra orizontului, între clădirile de pe marginea străzilor.^[2] Cea mai populară stradă pe care Manhattanhenge-ul este urmărit este strada 42.

Ziua exactă a Manhattanhenge depinde de ziua solstițiului de vară, care variază în jurul datei de 21 iunie.^[1]

Un fenomen asemănător este alinierea soarelui la răsărit, de data aceasta la celălalt capăt al străzilor, eveniment care are loc la aprox. 5 decembrie și aprox. 8 ianuarie.

Manifestări ale fenomenului

Vedere din satelit a Manhattanului, centrată la intersecția Park Avenue cu strada 34; sunt ilustrate direcția și timpul apusurilor (săgețile continue) și a răsăriturilor (săgețile întrerupte) în timpul fenomenului Manhattanhenge (negru), a solstițiului de vară (roșu), a echinocțiilor (violet) și a solstițiului de vară (albastru) în 2011 (orele marcate cu asterisc - * - sunt adaptate după ora de vară)

Trecătorii urmăresc fenomenul (iulie 2014)

În tabelul ce urmează, este indicată dat și ora fenomenelor Manhattanhenge din ultimii ani, cu discul solar vizibil complet deasupra orizontului, cât și ascuns parțial sub acesta.^[1]

Data	Timpul	Disc solar
31 mai 2011	20:17	complet
12 iulie 2011	20:25	complet
13 iulie 2011	20:25	parțial
29 mai 2012	20:17	parțial
30 mai 2012	20:16	complet
11 iulie 2012	20:24	complet
12 iulie 2012	20:25	parțial
28 mai 2013	20:16	parțial
29 mai 2013	20:15	complet
12 iulie 2013	20:23	complet
13 iulie 2013	20:24	parțial
29 mai 2014	20:16	parțial
30 mai 2014	20:18	complet
11 iulie 2014	20:24	complet
12 iulie 2014	20:25	parțial
29 mai 2015	20:12	parțial
30 mai 2015	20:12	complet
12 iulie 2015	20:20	complet
13 iulie 2015	20:21	parțial

În alte locuri

Fenomene similare pot fi urmărite și în alte orașe cu o aliniere a străzilor în formă de rețea și cu o vedere a orizontului neobstrucționată de topografie sau floră. O aliniere a soarelui la răsărit/apus cu străzile orașului în ziua echinocțiului se poate întâmpla doar în orașele în care rețeaua de străzi este orientată strict de la nord la sud și de la est la vest (nu după nordul magnetic). Un oraș cu un astfel de fenomen este Baltimore; discul solar se aliniază cu rețeaua de străzi la apus la 25 martie și 18 septembrie, iar la răsărit la 12 martie și 29 septembrie.^[3] Alte fenomene similare cu Manhattanhenge sunt Chicagohenge,^[4] Torontohenge,^[5] Montrealhenge.^[6]

"MIThenge" este un fenomen bianual în care soarele este văzut la capătul „Coridorului infinit” din campusul Massachusetts Institute of Technology (MIT), un coridor lung care unește cinci clădiri. Fenomenul a fost promovat în 1975 printr-un poster pe care era desenat și Stonehenge.^[7]

Note

^ ^a ^b ^c Tyson, Neil deGrasse. „Manhattanhenge”. Hayden Planetarium. Accesat în 2 iulie 2015.
^ Jenkins, Alejandro. „The Sun's position in the sky”. European Journal of Physics. 34 (3). doi:10.1088/0143-0807/34/3/633.
^ Roylance, Frank (13 iulie 2007). „Sunset on 'Manhattanhenge'”. The Baltimore Sun. Maryland Weather. Accesat în 2 iulie 2015.
^ Moser, Whet (20 august 2009). „Chicagohenge!”. Chicago Reader. Accesat în 2 iulie 2015.
^ Watson, Gavan (7 iulie 2009). „Experience "Manhattanhenge" in Toronto”. Gavan P. L. Watson. Accesat în 2 iulie 2015.
^ DeWolf, Christopher (14 iulie 2009). „Manhattanhenge and Montrealhenge”. urbanphoto.com. Arhivat din original la 2 decembrie 2013. Accesat în 2 iulie 2015.
^ Goldman, Stuart J. (noiembrie 2003). „Sun Worship in Cambridge” (PDF). Sky & Telescope. Accesat în 2 iulie 2015.

Lectură suplimentară

New York Times CityRoom Blog, 1 iunie 2009
Petzold, Charles (iulie 2005). „How Far from True North are the Avenues of Manhattan?”.
Ce este Manhattanhenge

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Manhattanhenge

Manhattan Sunset

Media

Imagini pe Flickr etichetate cu Manhattanhenge
Manhattanhenge, interpretare video
Filmuleț pe situl Science Friday Arhivat în 9 iunie 2009, la Wayback Machine.
Manhattanhenge, NOVA scienceNOW, amis la 14 semtembrie 2006

Dezbateri

Dezbateri la Hayden Planetarium

Imagini și hărți

[tyson-1] Tyson, Neil deGrasse. „Manhattanhenge”. Hayden Planetarium. Accesat în 2 iulie 2015.

[jenkins-2] Jenkins, Alejandro. „The Sun's position in the sky”. European Journal of Physics. 34 (3). doi:10.1088/0143-0807/34/3/633.

[3] Roylance, Frank (13 iulie 2007). „Sunset on 'Manhattanhenge'”. The Baltimore Sun. Maryland Weather. Accesat în 2 iulie 2015.

[4] Moser, Whet (20 august 2009). „Chicagohenge!”. Chicago Reader. Accesat în 2 iulie 2015.

[5] Watson, Gavan (7 iulie 2009). „Experience "Manhattanhenge" in Toronto”. Gavan P. L. Watson. Accesat în 2 iulie 2015.

[6] DeWolf, Christopher (14 iulie 2009). „Manhattanhenge and Montrealhenge”. urbanphoto.com. Arhivat din original la 2 decembrie 2013. Accesat în 2 iulie 2015.

[mit-7] Goldman, Stuart J. (noiembrie 2003). „Sun Worship in Cambridge” (PDF). Sky & Telescope. Accesat în 2 iulie 2015.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]