Maravedí

Maravedí este o mică monedă spaniolă, care era folosită ca și unitate monetară de cont, în finanțe ca și în comerț, în Spania, până în secolul al XIX-lea.

Maravedí din aur emis de Alfonso al VIII-lea al Castiliei, la Toledo, în anul 1220

Șaizeci și trei de maravedí erau echivalenți cu un real spaniol din argint.

Etimologie

Cuvântul castilian (spaniol) Maravedí provine din arabă marabetin, (în alfabet arab: المرابطون), unde al doilea a se pronunță mai lung. Marabetinii sau marabout, sau almoravides sunt berberi care au stăpânit Spania, în secolele al XI-lea și al XII-lea, și care au dat monedei numele lor.

Istoric

Maravedí era denumirea mai multor monede care circulau în regatele creștine iberice, între secolul al XII-lea și secolul al XIV-lea, iar apoi a fost o uitate monetară de cont, în Spania, până în secolul al XIX-lea.

La origine, Maravedí erau monede din aur și din argint. Însă începând din secolul al XV-lea, cuvântul nu mai servește decât la desemnarea monedelor din cupru și ca unitate de cont.

Maravedí spaniol sau morabitino a fost o monedă de aur bătută în Peninsula Iberică, inițial de către Almoravides.

În contextul Reconquistei, monarhiile peninsulare au emis și ele maravedis.

În Portugalia, sub Sancho I, a fost bătută prima monedă din aur, cu denumirea de Morabitino. Pe aversul monedei, regele Sancho, încoronat, este reprezentat călare cu o sabie într-o parte și cu un sceptru cu cruce în cealaltă parte. Pe reversul monedei, este gravată stema regală. În afară de valoarea sa economică, moneda este purtătoarea unui dublu simbolism:

• afirmă puterea reală a regelui, reprezentat ca războinic;
• afirma prestigiul monarhiei portugheze, în fața altor regate peninsulare.

Galerie de imagini

• 
  Avers al unei piese de 4 maravedí emise sub regii catolici, atelierul monetar de la Cuenca.
• 
  Revers al unei piese de 4 maravedí emise sub regii catolici, atelierul monetar de la Cuenca.
• 
  Avers al unei piese de 8 maravedí emise de Filip al III-lea, atelierul monetar de la Segovia, din 1607.
• 
  Revers al unei piese de 8 maravedí emise de Filip al III-lea, atelierul de la Segovia, din 1607.
• 
  Avers al unei piese de 16 maravedí emise de Filip al IV-lea, atelierul de la Sevilla, din 1662.
• 
  Revers al unei piese de 16 maravedí emise de Filip al IV-lea, atelierul de la Sevilla, din 1662.
• 
  Avers al unei piese de 1 maravedí emise de Ferdinand al VI-lea, atelierul de la Segovia, din 1747.
• 
  Revers al unei piese de 1 maravedí emise de Ferdinand al VI-lea, atelierul de la Segovia, din 1747.

Bibliografie

• Frey, Albert R. (1916), „A dictionary of numismatic names: their official and popular designations”, American Journal of Numismatics, I: 143 .
• Proctor, Jorge A. (octombrie 2001), „America's First Official Coinage”, The Numismatist, Colorado Springs, Colorado .
• Sédillot, René (1955), Toutes les monnaies du monde, Paris: Recueil Sirey, pp. 170–171, 325–326 .
• Sedwick, Daniel (ianuarie 1995), Practical Book of Cobs: History, Identification, Shipwrecks, Values, Market, Coin Photos, ISBN 99913-0-101-1 .
• Shaw, W.A. (1967) [1896], The history of currency 1251 to 1894: being an account of the gold and silver moneys and monetary standards of Europe and America, together with an examination of the effects of currency and exchange phenomena on commercial and national progress and well-being, New York: G.P. Putnam's Sons, reprinted by Augustus M. Kelley, pp. 319–344, LC 67·20086 .

Vezi și

• Real spaniol