Marca lui Gero
Marca lui Gero [1] a reprezentat o vastă marcă de la jumătatea secolului al X-lea. Ea a fost probabil constituită de către markgraful Thietmar de Merseburg în anii '20 ai acelui secol, după care a trecut sub conducerea consecutivă a celor doi fii ai acestuia: Siegfried și Gero. La moartea lui Gero din 965, marca a fost divizată în cinci (devenite uneori șase) mărci diferite: Nordmark, Ostmark, Meissen, Zeitz și Merseburg.
Dat fiind că reședința comitală a lui Siegfried și a lui Gero se afla la Merseburg, uneori denumirea mărcii apare ca Marca de Merseburg. Cu toate acestea, a mai existat o marcă de Merseburg care s-a dezvoltat după 965. Dat fiind că dieceza centrală din marca lui Gero se afla la Magdeburg, s-a utilizat și denumirea de Marca de Magdeburg (Magdenburger Mark). Alți istorici preferă să o numească drept "Marca Saxonă de răsărit" sau Ostmark, însă acești termeni sunt aplicați și asupra unei alte mărci, de asemenea din 965. Dat fiind că Marca lui Gero a fost constituită simultan cu Marca Billungilor situată mai la nord, ea mai este numită și ca partea sudică a Mărcii răsăritene. Iar alți specialiști o unmesc de-a dreptul ca "Marca de Meissen."[2] Ca un fapt divers, pe parcursul unei singure pagini, James Westfall Thompson se referă la aceeași marcă menționând atât denumirea de "Marca sorabă" cât și pe cea de "Marca thuringiană".[3]
În 965, Merseburg a devenit centrul unei mărci mai reduse ca dimensiuni, aparținând lui markgrafului Gunther. La moartea acestui Gunther din 982, ea a fost atașată Mărcii de Meissen.
Bibliografie
modificare- Timothy Reuter, Germany in the Early Middle Ages 800–1056, New York, Longman, 1991.
- James Westfall Thompson, Feudal Germany, Vol. II, New York, Frederick Ungar Publishing Co., 1928.
- Karl Leyser, "Ottonian Government." The English Historical Review, 96 (1981), p. 721–753.
- Karl Leyser, "Henry I and the Beginnings of the Saxon Empire." The English Historical Review, 83 (1968), p. 1–32.
- Henry Joseph Lang, "The Fall of the Monarchy of Mieszko II, Lambert." Speculum, 49 (1974), 4, p. 623–639.
- F. Dvornik, "The First Wave of the Drang Nach Osten." Cambridge Historical Journal, 7 (1943), 3, p. 129–145.
- Bogna Jakubowska, "Salve Me Ex Ore Leonis." Artibus et Historiae, 12 (1991), p. 53–65.
- H. H. Howorth, "The Spread of the Slaves. Part III. The Northern Serbs or Sorabians and the Obodriti." The Journal of the Anthropological Institute of Great Britain and Ireland, 9 (1880), p. 181–232.