Marele incendiu din București

Marele incendiu din București, cunoscut și ca Focul cel Mare a reprezentat cea mai mare calamitate care a lovit vreodată orașul București, pe atunci capitala principatului Țara Românească. El a început la 23 martie 1847 și a cauzat distrugerea a peste 1850 de clădiri,[1] reprezentând o treime din fondul construit al orașului, inclusiv, după cum menționa domnitorul Gheorghe Bibescu, „cea mai populată și bogată parte a Bucureștilor.”[2]

Marele Foc, acuarelă de Mustacoff
Biserica Sfântu Gheorghe Nou în flăcări
Marele Foc, gravură

Incendiul a distrus zona comercială din centrul orașului, formată din clădiri mici și înghesuite construite din lemn, care aveau ulterior să fie înlocuite cu clădiri din piatră cu două nivele, de inspirație austriacă, ce aveau la parter magazinul sau atelierul proprietarului iar etajul superior era destinat locuirii.[3]

Incendiul

modificare

Reconstrucția

modificare
  1. ^ Georgescu, Focul cel mare ..., p.55, 58
  2. ^ Istoria orașului..., p. 201
  3. ^ Georgescu, Focul cel mare ..., p.64

Bibliografie

modificare
  • Florian Georgescu, "Focul cel mare din martie 1847", in București: Materiale de istorie și muzeografie: VII, 1969, Muzeul de Istorie a Municipiului București
  • Florian Georgescu (coord.), Istoria Orașului București, 1965, Muzeul de Istorie a Municipiului București