Marguerite Bahuche

pictoriță franceză
Marguerite Bahuche
Date personale
Nume la naștereMarguerite Bahuche Modificați la Wikidata
Născutăsecolul al XVI-lea Modificați la Wikidata
Tours, Franța Modificați la Wikidata
Decedată Modificați la Wikidata
Căsătorită cuJacob Bunel[*][[Jacob Bunel (pictor francez)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata

Marguerite Bahuche, numită uneori și Marguerite Bunel (n. secolul al XVI-lea, Tours, Franța – d. ) a fost o pictoriță franceză, specializată în portrete, în special ale femeilor.

Biografie modificare

Marguerite Bahuche a fost fiica lui Pierre Bahuche, comerciant și pictor protestant, și a lui Judith Foubert. Sora ei a fost Marie Bahuche, soția lui Pierre Boulle, el însuși un unchi al dilgherului André Charles Boulle⁠(d).[1]

S-a căsătorit cu pictorul Jacob Bunel⁠(d) (1558-1614) care este posibil să îi fi fost maestru, cu siguranță colaborator.[2]

Jacob Bunel locuia la Tours în momentul căsătoriei sale, iar ulterior cuplul s-a mutat la Paris, unde a activat în 1599. Încă din 1600, Jacob Bunel a fost angajat de regele Henric al IV-lea pentru decorarea Palatului Tuileries și probabil încă din 1603 pentru decorarea Micii Galerii a Luvrului (în prezent „Galerie d’Apollon⁠(d)”, complet reconstruită la începutul domniei lui Ludovic al XIV-lea), înlocuindu-l pe Toussaint Dubreuil⁠(d) care tocmai murise.[3] De asemenea, au obținut o locuință sub marea galerie a Luvrului, în calitate de artist protejat de rege. Marguerite Bahuche i s-a alăturat pentru a decora traveele galeriei cu 28 de portrete ale regilor și reginelor Franței, de la Sfântul Ludovic până la Henric al IV-lea, și decorarea tavanului, cu scene mitologice (distruse complet în timpul incendiului din 1661 și cunoscute prin rare desene pregătitoare).[4][5]

Rămasă văduvă în octombrie 1614, a primit de la regenta Maria de Medici titlul de pictor regal și cel de inspector și curator al galeriilor de pictură din Luvru și Tuileries.[2][6]

În septembrie 1618, s-a recăsătorit cu Paul Galland, pe atunci secretar al regelui, viitor consilier al regelui. Cu toate acestea, ea și-a menținut activitatea de pictoriță, cel puțin până în 1625.

A murit la 13 iulie 1632 și a fost înmormântată în cimitirul protestant din Charenton.[7] Și-a lăsat desenele moștenire nepoților ei, Jean Bahuche și Isaac Bernier. Cel de-al doilea soț al ei, Paul Galland, s-a recăsătorit la 9 octombrie 1632.[8]

Referințe modificare

  1. ^ Fleury, Marie-Antoinette. „Documents du minutier central concernant les peintres, les sculpteurs et les graveurs au XVIIe siècle” (PDF). Ministère des affaires culturelles direction des archives de France - Archives nationales. Accesat în . 
  2. ^ a b „Marguerite Bunel (1590?-162.?)”. data.bnf.fr (în franceză). Accesat în . 
  3. ^ Chennevières-Pointel (de), Charles-Philippe (). Notice historique et descriptive sur la galerie d'Apollon au Louvre / par Ph. de Chennevières.. (în franceză). p. 8. 
  4. ^ Sauval, Henri (). Histoire et recherches des antiquités de la ville de Paris. Tome 2 (în franceză). p. 38. 
  5. ^ Brienne, Louis-Henri de Loménie (1635-1698 ; comte de); Barrière, François (). Mémoires inédits de Louis-Henri de Loménie, comte de Brienne, secrétaire d'État sous Louis XIV. T. 2 (în franceză). p. 110. 
  6. ^ Société de l'histoire de l'art français (). Archives de l'art français : recueil de documents inédits relatifs à l'histoire des arts en France (în franceză). p. 191. 
  7. ^ „Cimetières et inhumations des Huguenots: principalement a paris aux XVIe, XVIIe et XVIIIe siècles”. Bulletin de la Société de l'Histoire du Protestantisme Français (1852-1865). 12 (9/10): 367–374. . ISSN 1141-054X. JSTOR 24281614. 
  8. ^ „Marguerite Bahuche”. siefar.org. Société Internationale pour l’Étude des Femmes de l’Ancien Régime. Accesat în .