Wikipedia

Marmaray

Marmaray (pronounțat /ˈmarmaraj/ ( ascultă)) este o linie feroviară intercontinentală de navetă (linie metropolitană) în Istanbul, Turcia, cu o lungime de 76,6 de kilometri. Acesta cuprinde un tunel feroviar sub strâmtoarea Bosfor și modernizarea liniilor ferate metropolitane existente de-a lungul Mării Marmara de la Gara Halkalı în partea europeană până la Gara Gebze în partea asiatică. Achiziția de material rulant nou pentru traficul metropolitan de călători a făcut, de asemenea, parte din acest proiect.[2] Construcția a început în 2004, cu o dată inițială de inaugurare planificată în aprilie 2009. După mai multe întârzieri cauzate de descoperirea unor situri istorice și arheologice, prima fază a proiectului a fost inaugurată la 29 octombrie 2013.[3][4] Este prima conexiune feroviară cu ecartament normal între Europa și Asia.[5] A doua fază a proiectului a fost programată să fie inaugurată în 2015, dar lucrările au fost oprite în 2014.[6][7] Lucrările au fost reluate în februarie 2017 și linia completă a fost inaugurată la 12 martie 2019.[8]

Marmaray

Două trenuri se întâlnesc în Bakırköy
Informații generale
Tiptren metropolitan
LocalizareIstanbul, Gebze
Stații terminusGara Halkalı
Gara Gebze
Operațiuni
Începere construcție12 martie 2019 (Halkalı-Gebze)
Inaugurare29 octombrie 2013 (Kazlıçeșme-Ayrılık Çeșmesi)
Operator(i)Căile Ferate Turce[1]
Parametri tehnici
Lungimea liniei76,6 km (47,6 mi)
Ecartament1.435 mm
Electrificare25 kV, 50 Hz AC
Viteză de operare40 km/h (25 mph)
Harta traseului

Legendă
km
0
 Halkalı
1
 Mustafa Kemal
3
 Küçükçekmece Metrobüs (Istanbul)
5
 Florya
6
 Akvaryum
9
 Yeșilköy
11
 Yeșilyurt
13
 Ataköy
14
 Bakırköy
15
 Yenimahalle
17
 Zeytinburnu
19
 Kazlıçeșme
Trenul metropolitan
din Istanbul
Yedikule
Kocamustafapașa
Yenikapı
22
Yenikapı
Transfer Ctr
Metroul din Istanbul Yenikapı Ferry Terminal
Kumkapı
Cankurtaran
Sirkeci
25
 Sirkeci Linia T1
Europa
Asia
Tunelul Marmaray
sub Bosfor
Haydarpașa
28
 Üsküdar Üsküdar (Metroul din Istanbul)
33
 Ayrılık Çeșmesi Ayrılık Çeșmesi (Metroul din Istanbul)
Trenul metropolitan
din Haydarpașa
34
 Söğütlüçeșme Söğütlüçeșme (Metrobus)
35
 Feneryolu
36
 Göztepe
38
 Erenköy
39
 Suadiye
41
 Bostancı
42
 Küçükyalı
43
 İdealtepe
45
 Süreyya Plajı
46
 Maltepe
48
 Cevizli
50
 Atalar
51
 Bașak
52
 Kartal
54
 Yunus
56
 Pendik
58
 Kaynarca
60
 Tersane
61
 Güzelyalı
62
 Aydıntepe
63
 İçmeler
66
 Tuzla
Provincia Istanbul
Provincia Kocaeli
70
 Çayırova
71
 Fatih-GTÜ
72
 Osmangazi
73
 Darıca
75
 Gebze
Această cutie:

Marmaray este al patrulea sistem subteran din Istanbul după funicularul Tünel (linia F2), Metroul din Istanbul și funicularul Kabataș – Taksim (linia F1). Sistemul Marmaray este extrem de integrat cu liniile de metrou.

Numele Marmaray este format prin combinarea numelui Mării Marmara, care se află chiar la sud de locul proiectului, cu ray, cuvântul turcesc pentru cale ferată. Presa turcă l-a comparat cu Drumul Mătăsii.[9][10]

Proiect

modificare

Proiectul include o trecere prin tunel (13,6 kilometri) pe sub Bosfor și modernizarea a 63 de kilometri de linii feroviare metropolitane pentru a crea o linie de pasageri de mare capacitate de 76,6 de kilometri între gările Gebze și Halkalı, împreună cu achiziționarea a 440 de trenuri electrice multiple.

Primă fază

modificare

Contractul de construcție a proiectului a fost atribuit unui consorțiu japonezo-turc condus de Taisei Corporation în iulie 2004.[3] Consorțiul a inclus companiile Gama Endustri Tesisleri Imalat ve Montaj și Nurol Construction.[11]

 
Traseul proiectului tunelului feroviar (linia punctată) în cadrul căii ferate Marmaray, peste strâmtoarea Bosfor

Bosforul (strâmtoarea Istanbul) este traversat de un tub imersat de 1,4 km lungime rezistent la cutremure, format din 11 secțiuni; opt secțiuni au 135 m, două secțiuni au 98,5 m, iar o secțiune are 110 m lungime.[12] Aceste secțiuni cântăresc aproape 18.000 de tone.[13] Secțiunile au fost așezate la 60 metri sub nivelul mării: din care 55 metri sunt sub apă și 4,6 metri sunt sub pământ. Acest tub subacvatic este conectat cu tunelul de la Kazlıçeșme în partea europeană și cu Ayrılıkçeșmesi în partea asiatică a Istanbulului. Este cel mai adânc tunel cu tuburi scufundate construit sub apă. Betonul rezistent la foc fabricat în Norvegia a fost un element crucial pentru siguranța proiectului.[14]

Construcția proiectului Marmaray a început în mai 2004. Tunelul Marmaray a fost finalizat la 23 septembrie 2008[15] și o ceremonie oficială a fost organizată pentru a marca finalizarea tunelului la 13 octombrie.[16]

Au fost construite noi stații sub pământ la Yenikapı, Sirkeci și Üsküdar.[17] Stațiile de la Yenikapı și Ayrılık Çeșmesi fac legătura cu metroul din Istanbul.[18] Trenurile de navetă merg acum de la stația Ayrılık Çeșmesi (în partea asiatică) la stația Kazlıçeșme (în partea europeană), oprindu-se în trei stații de metrou de-a lungul traseului.[19]

A doua fază

modificare

A doua etapă a constat în modernizarea căilor ferate actuale de la suprafață, între Gebze și Ayrılık Çeșmesi pe partea asiatică și între Kazlıçeșme și Halkalı pe partea europeană. A fost programat să fie finalizat în același timp cu prima fază (tuneluri și părți subterane), dar s-au făcut puține progrese în acest sens și este încă incomplet. O a treia linie va fi adăugată, care va oferi trenurilor electrice cu unități multiple (UEM) și altor vagoane feroviare posibilitatea de a se deplasa separat.[7] Alte treizeci și șapte de stații aflate deasupra solului vor fi reconstruite sau renovate de-a lungul liniei.[17][20] Capacitatea liniei a fost planificată să transporte 75.000 de călători pe oră în fiecare direcție (PPHPD).[2] Semnalizarea va fi, de asemenea, modernizată pentru a permite trenurilor să fie cât mai aproape la două minute distanță unul de altul.[21] Timpul de călătorie prevăzut de la Gebze la Halkalı este de 104 minute.

 
Trenul Marmaray în stația Bostancı în prima zi de operațiuni de pe linia Gebze-Halkalı

Finalizarea întregului proiect a fost întârziată în mod repetat. În decembrie 2009, era de așteptat să aibă loc în octombrie 2013, dar din mai 2015 vechile linii suburbane au fost eliminate, dar nu s-au făcut progrese în ceea ce privește înlocuirea acestora. [22] După finalizare, se estimează că utilizarea transportului feroviar în Istanbul va crește de la 3,6% la 27,7%. [20] De asemenea, este planificat ca în timpul orelor de vârf, trenurile YHT, linia principală și cele regionale să treacă, de asemenea, prin tunel pentru a ajunge în partea europeană a orașului. Linia de la Halkali la Gebze a fost inaugurată pe 12 martie 2019 de președintele Erdoğan. [23]

Transport de marfă

modificare

În februarie 2010, Railway Gazette International a dezvăluit că administratorii tunelului angajează consultanți pentru a analiza opțiunile pentru transportul de mărfuri.[24]

Deși nu a fost anunțat oficial de TCDD, prim-ministrul și oamenii de sub conducerea sa au afirmat de mai multe ori că Marmaray va contribui la schimbare termenului „Drumul Mătăsii” cu un alt nume, „Drumul Mătăsii de Fier”, ceea ce ar permite tranzitul trenurilor de marfă între Europa și China. Trenurile de marfă care nu vor tarnsporta mărfuri periculoase se vor putea deplasa prin tunel atunci când serviciile de navetă nu funcționează (între orele 1:00 dimineața și ora 5:00 a.m ). [25]

Finanțare

modificare

Agenția japoneză de cooperare internațională (JICA) și Banca Europeană de Investiții (EBI) au oferit finanțare majoră pentru acest proiect. Până în aprilie 2006, JICA a împrumut 111 miliarde de yeni și BEI a oferit 1,05 miliarde de euro. Costul total al proiectului este de așteptat să fie de aproximativ 2,5 miliarde de dolari SUA. La sfârșitul anului 2009, se aștepta ca costurile să crească cu aproximativ 500 milioane de dolari SUA din cauza întârzierilor cauzate de iturile arheologice. [26]

Vezi și

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ Căile Ferate Turce încep construcția unei noi căi ferate de legătură cu Uniunea Europeană, mobilitate.eu, 28 septembrie 2019
  2. ^ a b Rails under the Bosporus Arhivat în , la Wayback Machine., Railway Gazette International February 23, 2009
  3. ^ a b „Marmaray tunnel opens to link Europe with Asia”. Railway Gazette International. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „TCDD launches Eskisehir – Konya high speed service”. Railway Gazette International. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Keith Fender, "Standard gauge rail connection from Asia to Europe opens in Turkey", Trains (October 29, 2013).
  6. ^ Uysal, Onur. "Is Marmaray Project Behind the Schedule?", Rail Turkey, November 6, 2014
  7. ^ a b Uysal, Onur. "Completely False Facts About Marmaray", Rail Turkey, May 20, 2013
  8. ^ „GEBZE-HALKALI BANLİYÖ HATTI 2018 SONUNDA HİZMETE GİRİYOR” (în turcă). Marmaray. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Istanbul, apre il tunnel sotto il Bosforo: la "Via della Seta 2.0" (Silk Road 2.0)” (în italiană). la Repubblica. . Accesat în . 
  10. ^ „Marmaray: The Modern Day Silk Road”. Daily Sabah. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Marmaray Railway Engineering Project – Railway Technology”. Accesat în . 
  12. ^ „Marmaray Projekt: Ein Tunnel unter dem Bosporus für Istanbul” (în germană). M-hesse.com. mai 2011. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Smith, Julian.
  14. ^ "Norwegian technology in the world's deepest immersed tunnel" (in Norwegian) Teknisk Ukeblad, October 12, 2013.
  15. ^ Final tubes sunk on Bosphorus Tunnel, International Railway Journal, November 2008.
  16. ^ Marmaray tunnel completed Arhivat în , la Wayback Machine., Railway Gazette International October 20, 2008
  17. ^ a b Facts and figures Arhivat în , la Wayback Machine., web page at the Marmaray web site. Accessed on-line September 24, 2007.
  18. ^ Istanbul Metro Arhivat în , la Wayback Machine., web page at the Marmaray web site. Accessed on-line September 24, 2007.
  19. ^ „Turkey ready to take first ride on landmark undersea train line”. Today's Zaman. . Arhivat din original la . 
  20. ^ a b Travel time and alignment Arhivat în , la Wayback Machine., web page at the Marmaray web site. Accessed on line, September 24, 2007.
  21. ^ Istanbul Arhivat în , la Wayback Machine., web page at urbanrail.net. Accessed on line September 24, 2007.
  22. ^ Marmaray completion delayed to 2013, cost increases by $500 mln Arhivat în , la Wayback Machine., Today's Zaman December 19, 2009
  23. ^ „Cumhurbașkanı Erdoğan Gebze-Halkalı Banliyö Hattını açtı” (în turcă). Haberturk.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Contracts February 2010 Arhivat în , la Wayback Machine., Railway Gazette International February 9, 2010
  25. ^ Uysal, Onur.
  26. ^ Marmaray completion delayed to 2013, cost increases by $500 mln Arhivat în , la Wayback Machine., Today's Zaman December 19, 2009

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marmaray&oldid=16351678