Marta Rădulescu

scriitoare română
Marta Rădulescu
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Pitești, România Modificați la Wikidata
Decedată1959 (46 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, romancier, jurnalist
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicMișcarea Legionară  Modificați la Wikidata
StudiiLiceul Regina Maria din Cluj

Marta D. Rădulescu (n. , Pitești, România – d. 1959) a fost o poetă, jurnalistă și romancieră română, cunoscută pentru lucrările ei autoficționale.

Biografie

modificare

Marta Rădulescu s-a născut la Pitești.[1] Tatăl ei, Dan Rădulescu, a fost chimist și apoi profesor la Universitatea din Cluj.[2] Sub pseudonimul Justus, el a scris și opere literare. Marta Rădulescu a absolvit învățământul secundar la Liceul Regina Maria din Cluj.[2]

Activitate

modificare

Prima ei lucrarea publicată, Vorbind cu luna, a apărut în 1929.[1] Prima ei carte, o colecție de schițe denumită Clasa VII A a fost publicată în 1931; tot atunci a apărut și Mărgele de măceș - povestiri și versete de sărbătoare pe care criticii le-au considerat mediocre. Din mai multe scrieri pe care le-a publicat, Clasa VII A a fost cel mai bine vândută, trecând prin trei ediții succesive la Adevărul din București.[1] Potrivit prozatorului Pavel Dan, nu a fost „o carte bună”, ci „promițătoare”.[3] Povestirile au fost, de asemenea, în centrul unui scandal care o implica atât pe scriitoare, cât și pe tatăl ei. Unii au descoperit că lucrarea este un act dezastruos de răzbunare, întrucât satiriza oameni care trăiau la vremea respectivă, folosindu-le numele reale. Răspunzând acestor afirmații în Societatea de mâine, Ion Clopoțel a susținut că Clasa a VII-a era mai degrabă un apel pentru „îmbunătățire”, un protest împotriva lipsei naturii a unor cursuri predate și împotriva unor atitudini dezangajate deliberate.[2]

Marta Rădulescu a fost adeptă a Mișcării legionare, fiind una dintre principalii propagatori ai conspirațiilor antisemite.

  1. ^ a b c Mariana Vartic, „Rădulescu Marta D.”, în Aurel Sasu (coord.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II, p. 461.
  2. ^ a b c Dragoș Sdrobiș, „Stânga și dreapta la Universitatea din Cluj în anii 1930. Cazul profesorului Dan Rădulescu de la Facultatea de Științe”, în Apostrof, nr. 7 (302), 2015.
  3. ^ Pavel Dan, „Cărți. Marta D. Rădulescu, Sunt studentă”, în Abecedar, nr. 49–52/1934, pp. 15–16.

Bibliografie

modificare
  • Vartic, Mariana, „Rădulescu Marta D., în Aurel Sasu (coord.), Dicționarul biografic al literaturii române”, vol. II, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, p. 461. ISBN: 973-697-758-7
  • Sdrobiș, Dragoș, „Stânga și dreapta la Universitatea din Cluj în anii 1930. Cazul profesorului Dan Rădulescu de la Facultatea de Științe”, în Apostrof, nr. 7 (302), 2015
  • Clopoțel, Ion, „Discuții și recensii. Marta D. Rădulescu, Mărgele de măceș”, în Societatea de Mâine, nr. 4–5/1932