Masacrul asupra latinilor din Constantinopol
| Masacrul asupra latinilor din Constantinopol | |||
|---|---|---|---|
 Cartierul venețian, pisan și genovez pe harta Constantinopolului (în centrul imaginii, marcate cu albastru) | |||
| Informații generale | |||
| Perioadă |
aprilie 1182  | ||
| Loc |
Constantinopol | ||
Modifică date / text  | |||
Masacrul asupra latinilor din Constantinopol (în italiană Massacro dei Latini, în greacă Σφαγὴ τῶν Λατίνων) a fost un genocid asupra populației romano-catolice (așa numiții „latini”) din capitala Imperiului Bizantin, în luna aprilie a anului 1182. Numărul victimelor, în principal genovezi, venețieni și pisani, este estimat la 60.000 de persoane.[1] Circa 4.000 de supraviețuitori au fost vânduți ca sclavi către Sultanatul de Rum.[2]
Masacrul a provocat resentimente antibizantine în Europa Occidentală, fapt care s-a concretizat în expediția normandă a regelui Wilhelm al II-lea al Siciliei, care a ocupat Salonicul în 1185, și în deturnarea Cruciadei a patra (1202-1204) și proclamarea Imperiului Latin de Constantinopol.
Supraviețuitori
modificareÎntre supraviețuitorii mascacrului s-a numărat Leon Tuscus, traducătorul Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur în latină.[3]
Note
modificare- ^ The Cambridge Illustrated History of the Middle Ages: 950-1250, Cambridge University Press, 1986, p. 506–508
- ^ Idem.
- ^ Leone Toscano
Bibliografie
modificare- Steven Runciman, Regatul Ierusalimului și Orientul Latin (1100-1187) (= Istoria cruciadelor, vol. II), București, 2015.
- Ralph-Johannes Lilie, Handel und Politik: zwischen dem byzantinischen Reich und den italienischen Kommunen Venedig, Pisa und Genua in der Epoche der Komnenen und der Angeloi [1081-1204], Amsterdam 1984.