Mathcore
Origini stilisticeMetalcore, hardcore punk, math rock, progressive metal, grindcore, noise rock
Origini culturaleÎnceputul anilor 1990, America de Nord
Instrumente tipiceVocal, chitară electrică, chitară bas, baterie
PopularitateUnderground în anii 1990, popularitate puțin mai ridicată în anii 2000
Alte subiecte
Progressive metal, avant-garde metal, post-metal, technical death metal

Mathcore, cunoscut și ca math metal sau noisecore, este un stil de metalcore disonant și complex ritmic. Bazele stilului au fost puse de formații ca Converge,[1] Coalesce, Botch,[2][3] și The Dillinger Escape Plan.[4] Termenul mathcore este sugerat de analogie cu math rock. Atât math rock cât și mathcore fac uz de metri muzicali neobișnuiți. Formații math rock ca Slint, Don Caballero, Shellac, și Drive Like Jehu au o anumită influență asupra mathcore-ului, deși mathcore este mult mai apropiat de metalcore. Formații mathcore proeminente au fost asociate cu grindcore.[5][6][7][8][9]

The Dillinger Escape Plan în 2005

Un antecedent al mathcor-ului a fost practicat de trupa Black Flag, în 1984, cu albumul My War. Multe trupe de mathcore și-au arătat respectul față de Black Flag pe albumul Black on Black.[10]

În anii '90, trupe care adesea erau descrise ca fiind mathcore erau puse in aceeași grupa cu trupele noisecore.

Vezi și

modificare
  1. ^ „Converge biography”. Rockdetector.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Botch - We Are The Romans Review”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „San Francisco Bay Guardian : Article : The Gap's attack on kids”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „TV3 > News > Story > Mathcore band the 'Dillinger Escape Plan' visit NZ”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ "Contemporary grindcore bands such as The Dillinger Escape Plan [...] have developed avant-garde versions of the genre incorporating frequent time signature changes and complex sounds that at times recall free jazz." Keith Kahn-Harris (2007) Extreme Metal, Berg Publishers, ISBN 1-84520-399-2, p. 4.
  6. ^ Epitaph Records, Dillinger Escape Plan artist info, [1] Access date: 16 septembrie 2008.
  7. ^ Vik Bansal, Miss Machine review, Music OMH, 2 august 2004. [2] Arhivat în , la Wayback Machine. Access date: 16 septembrie 2008.
  8. ^ Whitney Strub, "Behind the Key Club: An Interview with Mark "Barney" Greenway of Napalm Death ", PopMatters, 11 mai 2006. [3] Access date: 17 septembrie 2008.
  9. ^ Jason Buchanan, The Dillinger Escape Plan: Miss Machine - The DVD review, Allmovie. Access date: 17 septembrie 2008.
  10. ^ Mark Prindle, Citizine interview with Greg Ginn, 7 iunie 2003. [4] Arhivat în , la Wayback Machine. Access date: 8 octombrie 2008.