Matilda de Flandra (n. 1170 – d. 16 octombrie 1210) a devenit ducesă de Brabant prin căsătorie.

Matilda era fiica mai tânără a contesei Maria I de Boulogne și a soțului acesteia, Matei de Alsacia și sora mai mică cu Ida de Boulogne. Pe linie maternă, bunicii Matildei erau regele Ștefan al Angliei și soția acestuia, contesa Matilda I de Boulogne. Din partea tatălui, Matilda avea ca bunici pe contele Thierry de Flandra și pe Sibila de Anjou.

Căsătoria dintre părinții Matildei a fost anulată în același în care ea se năștea, iar mama sa a devenit călugăriță benedictină la Saint Austrebert, în Montreuil și a murit în 1182.[1] Tatăl ei, Matei a continuat însă să guverneze comitatul de Boulogne până la moarte, în 1173, când Ida a preluat succesiunea.

Căsătorii și copii

modificare

Matilda a devenit ducesă de Brabant, în urma căsătoriei cu ducele Henric I de Brabant, petrecută atunci când ea avea doar 9 ani, în 1179. Cuplul a avut șapte copii:[1]

Matilda a murit în 1210, fiind înmormântată în biserica Sfântului Petru din Leuven.[1]

După decesul ei, ducele Henric se va recăsători cu o a doua soție, Maria de Franța, fiică a regelui Filip al II-lea al Franței.

  1. ^ a b c Cawley, Charles. Medieval Lands, Flanders, Counts