Mie Hama

actriță japoneză
Mie Hama
Date personale
Născută (81 de ani) Modificați la Wikidata
Tokyo⁠(d), Tōkyō, Japonia Modificați la Wikidata
Căsătorită cuMitsuru Kaneko[*][[Mitsuru Kaneko (regizor de film japonez)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Japonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
actriță de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză[1] Modificați la Wikidata
Alte premii
Elan d'or Award for Newcomer of the Year[*][[Elan d'or Award for Newcomer of the Year (Japanese cinema award)|​]] (1962)
Golden Arrow Award[*][[Golden Arrow Award (award)|​]] Modificați la Wikidata

Mie Hama (浜美枝 Hama Mie?, n. , Tokyo⁠(d), Tōkyō, Japonia) este o actriță japoneză cunoscută în afara Japoniei pentru interpretarea rolului Kissy Suzuki în filmul You Only Live Twice (1967) cu James Bond.[2]

Carieră

modificare

Hama lucra pe post de conductor de autobuz atunci când a fost observată de producătorul Tomoyuki Tanaka.[3] A fost distribuită în filme și a ajuns una dintre cele mai solicitate actrițe din Japonia. În anul 1963 a jucat alături de Toshirō Mifune în Legs des 500 000 și The Lost World of Sinbad.[4] În primul din cele două filme a jucat rolul soției filipineze a unui militar japonez, în timp ce în al doilea a interpretat o prințesă capturată de pirați.[4] Nu s-a simțit tensionată jucând alături de Mifune, pe care l-a descris ca „o persoană sensibilă și foarte delicată”, și a trebuit să învețe să arunce sulița.[5]

A avut, de asemenea, apariții notabile în comedia cu spioni Kokusai himitsu keisatsu: Kagi no kagi (1965), care a fost sursa de inspirație a filmului What’s Up, Tiger Lily? al lui Woody Allen, și în filmele fantastice și cu monștri ale studiourilor Toho, precum King Kong vs. Godzilla (1962), Lumea pierdută a lui Sinbad (1963) și King Kong evadează (1967). În momentul când a fost distribuită în You Only Live Twice, apăruse deja în peste 60 de filme.

Hama a fost inițial distribuită pentru a interpreta personajul Aki (care a fost numit inițial Suki), iar colega ei, Akiko Wakabayashi, a fost aleasă pentru rolul Kissy Suzuki. Cele două actrițe au fost trimise la Londra pentru a lua, timp de trei luni, lecții de limba engleză, iar rolurile lor au fost schimbate din cauza faptului că Mie Hama avea dificultăți în vorbirea limbii engleze; vocea ei a fost dublată în versiunea finală a filmului de Nikki van der Zyl.[6] Ea a renunțat ulterior la cariera de actriță și a devenit realizatoare de talk-show-uri în Japonia.[7] A popularizat minunile naturale ale Japoniei și a promovat conservarea mediului înconjurător. Ea deține și închiriază o clădire tradițională numită„Hakone-Yamaboushi” în zona Muntelui Fuji, casă care este construită din diverse case abandonate.[8]

În 2017 a declarat într-un articol din ziarul New York Times că a renunțat la actorie, pentru că și-a dorit o viață normală, în care a scris 14 cărți, a devenit realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune, a popularizat arta populară și a pledat pentru conservarea fermelor și a tehnicilor agricole vechi și pentru se căsători cu director din televiziune și a-și crește cei patru copii ai lor.[9]

Mie Hama a apărut în aproape 90 de filme, mai ales în anii 1960, între 1960 și 1989.[10]

Viață personală

modificare

Mie Hama s-a căsătorit cu un director de televiziune, cu care are patru copii.[9]

Filmografie parțială

modificare
  1. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Galbraith IV (2002), p. 403.
  3. ^ Galbraith IV, Stuart (). „Madame X: Mie Hama Bond's Bride, Kong's Consort, & Godzilla's Girl-on-the-Run”. www.mania.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b Galbraith IV (2002), pp. 366-369.
  5. ^ Galbraith IV (2002), p. 367.
  6. ^ Wright, Stephen (). „The secret Bond girl: Unknown artist dubbed the voices of 007's best-known beauties - but know she's banned from the movies spy's 50th birthday party!”. Daily Mail. 
  7. ^ Riedel, Michael. „Kiss of Death”. Daily News. 
  8. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b Fackler, Martin (). „Going From Bond Girl to 'a Normal Life'. The New York Times. Accesat în . 
  10. ^ „Filmografie”. JMDB. Accesat în . 
  11. ^ Galbraith IV (2002), pp. 366, 703.
  12. ^ Galbraith IV (2002), pp. 369, 703.
  13. ^ Galbraith IV (2002), p. 710.

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare