Mihail Guboglu

Nu confundați cu Mihail Guboglo.

Date personale
Mihail Guboglu
Născut	4 noiembrie 1911^[1] Ceadîr-Lunga, Imperiul Rus
Decedat	12 mai 1989 (77 de ani)^[1] Istanbul, Turcia
Cetățenie	Imperiul Rus Regatul României Republica Populară Română Republica Socialistă România
Ocupație	istoric turcolog[*]
Limbi vorbite	limba română limba turcă
Activitate
Alma mater	Universitatea din Cernăuți
Modifică date / text

Mihail Guboglu (n. 4 noiembrie 1911, Ceadîr-Lunga, Imperiul Rus – d. 12 mai 1989, Istanbul, Turcia)^[2] a fost un istoric și cercetător român de etnie găgăuză^[3].

Activitate științifică

După ce a finalizat studiile secundare la Tighina, a absolvit studiile superioare la Universitatea din Cernăuți (1934-1938). A deținut funcția de asistent la Universitatea din Iași între anii 1940-1945, după care a devenit lector și șef de lucrări la Institutul de studii și cercetări balcanice din București între 1945-1948.

În domeniul cercetării a profesat în cadrul Institutului de istorie al Academiei între 1948-1963 și la Institutul de Studii Sud-Est Europene între 1963-1968. A fost consilier științific și arhivist principal la Arhivele Naționale ale României între 1955-1970. Alte funcții: conferențiar la Facultatea de limbi orientale a Universității București din 1970; membru al Societății de științe istorice și al Asociației Orientaliștilor.

Mihail Guboglu a fost realizatorul unor instrumente de lucru care au devenit esențiale în procesul investigației istorice: cataloage, tabele sinoptice, albume de paleografie, indici). A mai publicat și unele surse turcești, importante pentru conturarea istoriei României, unele alături de Mustafa Ali Mehmed . Erudiția, meticulozitatea și exactitatea au fost caracteristicile principale ale operei sale.^[4]^[5]

Scrieri (selecție)

Sultani și mari dregători otomani, Tip. „Carpați”, București, 1947
Tabele sincronice : datele hegirei și datele erei noastre cu o introducere în cronologia musulmană, Direcțiunea Archivelor Statului, București, 1955
Paleografia și diplomatica turco-osmană; studiu și album, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, [București], 1958
Catalogul documentelor turcești, Direcția Generală a Arhivelor Statului din RPR, București, 2 vol., 1960-1965
Cronici turcești privind Țările Române: extrase, vol. I (sec. XV - mijlocul sec. XVII), Ed. Academiei R.S.R., București, 1966 - în colaborare cu Mustafa A. Mehmet
Cronici turcești privind Țările Române: extrase, vol. II (sec. XVII - începutul sec. XVIII), Ed. Academiei R.S.R., București, 1974
Orașul medieval : culegere de texte, Universitatea din București, Facultatea de Istorie, București, 1976 - în colaborare cu Radu Manolescu (coord.) și Florentina Căzan
Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476 : monografie și culegere de texte, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1977 - în colaborare cu Manole Neagoe, Olimpia Guțu ș.a.

Note

^ ^a ^b Mihail Guboglu, Autoritatea BnF
^ Mioara Apolzan - România literară, nr. 21/1989, „Un destin împlinit”, Jurnalul Național, accesat în 9 mai 2021
^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, București, 2011, p.
^ Ștefănescu, Ștefan (coor.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 165.
^ Anca Popescu.pdf, „A fi turcolog în România. Egalitatea de șanse în cultura europeană” (PDF), Cultura-postdoc.acad.ro, accesat în 9 mai 2021

[9758c7a7f760cb6f1e340685352e62fc-1] Mihail Guboglu, Autoritatea BnF

[2] Mioara Apolzan - România literară, nr. 21/1989, „Un destin împlinit”, Jurnalul Național, accesat în 9 mai 2021

[3] Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, București, 2011, p.

[4] Ștefănescu, Ștefan (coor.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 165.

[5] Anca Popescu.pdf, „A fi turcolog în România. Egalitatea de șanse în cultura europeană” (PDF), Cultura-postdoc.acad.ro, accesat în 9 mai 2021

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]