Mikola Azarov
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Mikola Ianovici Azarov (în ucraineană Мико́ла Я́нович Аза́ров, numele la naștere Nikolai Ivanovici Pahlo) (n. 17 decembrie 1947, Kaluga, Rusia) este un politician ucrainean de origine rusă-estonă, președintele „Partidului Regiunilor” din Ucraina, prim ministru al Ucrainei între martie 2010 - ianuarie 2014. Azarov a fost între anii 2002-2005 și 2006-2007 viceprim-ministru și ministru de finanțe în cabinete conduse de Viktor Ianukovici. Din decembrie 2003 și până în ianuarie 2004 a fost locțiitor al primului ministru. În urma victoriei lui Viktor Ianukovici la alegerile prezidențiale din anul 2010, Azarov l-a înlocuit pe acesta la conducerea Partidului Regiunilor și a fost numit prim ministru. Azarov este, ca profesie de bază, inginer geolog, cu titlul de doctor în științe, profesor universitar din anul 1991 la Universitatea Tehnică Națională din Donețk. Între anii 1996-2002 a stat la conducerea Oficiului de impozite al Ucrainei.
Azarov s-a născut la Kaluga, în Rusia, ca fiu al lui Jan Robertovici Pahlo, inginer minier de origine estonă, originar din Regiunea Jõgeva, și al Iekaterinei Kvasnikova, de origine rusă. Deoarece în ziua nașterii sale, părinții nu erau încă însurați oficial, copilul a primit numele de familie al bunicii materne, Azarov. El a fost crescut de aceasta bunica în comuna ei, Azarovo. După alte surse, numele Azarov ar proveni de la numele rusesc de fată al soției, sale Liudmila Azarova.
Azarov a fost un elev eminent și a terminat liceul cu o medalie de argint. Apoi a studiat geologia-geofizică la Universitatea din Moscova. În anul 1971 a terminat acolo doctoratul în geologie și mineralogie. A lucrat apoi ca inginer în compania de exploatare a cărbunilor din Tula în Rusia. În anii 1976-1984 a lucrat în secția de cercetare și planificare de construcții a Institutului ce cercetare a cărbunilor din orașul Novomoskovsk, în Regiunea Tula.
La 21 noiembrie 2013 guvernul Azarov a suspendat prepararea unui acord de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană, decizie care a declanșat ulterior demonstrațiile de protest de masă cunoscute sub numele de „Euromaidan”. În urma acestor demonstratii în ianuarie 2014 Azarov și-a prezentat demisia.
La 3 august 2015, în exil la Moscova, Azarov a anunțat crearea unui Comitet de Salvare a Ucrainei sub conducerea lui Volodimir Olinik și a sa. Comitetul, care se distanțează de fostul președinte Viktor Ianukovici, se opune vehement regimului președintelui Petro Poroșenko, pe care își propune să-l înlocuiască.
Referințe și noteModificare
- ^ http://w1.c1.rada.gov.ua/pls/radac_gs09/d_index_arh?skl=7 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://w1.c1.rada.gov.ua/pls/radac_gs09/d_index_arh?skl=6 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://w1.c1.rada.gov.ua/pls/radac_gs09/d_index_arh?skl=5 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://w1.c1.rada.gov.ua/pls/radac_gs09/d_index_arh?skl=2 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Mikola Azarov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Mikolai Janowitsch Asarow, Brockhaus Enzyklopädie
- ru biografie pe situl Lentapedia
- ru reportaj cu amintiri ale colegilor săi din copilarie pe situl Liga Net 18 noiembrie 2010