Turcii din România
Turcii (Türkler în turcă), ca minoritate etnică din România, numărau 32.596 de persoane, conform recensământului din 2002, pentru ca în 2011 să rămână doar 27.698. Ei reprezintă 0,2% din populația totală a țării. Majoritatea turcilor din România trăiesc în zona istorică Dobrogea (în limba turcă: Dobruca), în special în Județul Constanța (unde trăiesc 24.602 de turci, 7% din populația județului) și în Județul Tulcea. Cele mai importante comune și orașe care prezintă minorități de turci din Dobrogea sunt Independența (12,56%), Băneasa (21,09%) și Dobromir (57,76%).
| Turcii din România | |
 Răspândirea turcilor în România (2011) | |
| Populație totală | |
|---|---|
| 28,226 (2011 census) [1] | |
| Regiuni cu populație semnificativă | |
| Constanța, Tulcea, București | |
| Limbi vorbite | |
| Română, Limba turcă | |
| Religii | |
| islam | |
Modifică date / text  |
.png)
Imigrația din România în Turcia, care a început după Războiul ruso-otoman (1877–1878), și uneori a căpătat un caracter de masă, a continuat în perioada republicană. Ca urmare a acestor migrații, care pot fi examinate în două secțiuni separate, perioadele 1923-1933 și 1934-1939, peste o sută de mii de turci din România au emigrat în Turcia iar în 1969 mulți turci Ada Kaleh au emigrat în Turcia[2][3][4].
Înaintea realizării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, a existat o importantă comunitate turcă și pe insula Ada Kaleh.
Ca minoritate etnică recunoscută oficial, turcii din România au un reprezentant în Camera Deputaților. Turcii au și un partid propriu sub forma Uniunii Democratice Turce Musulmane. Din punct de vedere etnic, o mică parte din turcii români de astăzi provin din țigani imigranți care s-au amestecat cu nomadul anatolian Iuruci în Dobrogea și acum se identifică ca turci[5].
Influențe modificare
Turcii din România au avut un impact mare prin gastronomie.Majoritatea mâncărurilor turcești fiind apreciate de către români.[necesită citare]
Personalități modificare
- Fedbi Osman, Președinte al Uniunii Democrate Turce din România (1994-1997, 2004-prezent), inginer, deputat (1996-2000)[6], consilier județean Constanța (2004-2008, 2008-2012, 2012-2016)[7], director revista "Hakses" ("Vocea Speranței")
- Secil Cantaragiu, consilier local mun. Constanța
- Aylin Cadîr, cântăreață și actriță
- Hamdi Cerchez, actor
- Harun Osman, politician
- Melek Amet, manechină
- Metin Cerchez, deputat, jurist, ziarist
- Mehmet Ali Ekrem, istoric
- Kemal Karpat, istoric, consultant pentru Reagan și Carter la Washington [8][9]
Vezi și modificare
Note modificare
- ^ National Institute of Statistics 2011, 10. .
- ^ .https://www.acarindex.com/dosyalar/makale/acarindex-1423873237.pdf
- ^ https://dergipark.org.tr/tr/download/article-file/2434469
- ^ admin (), Exodul turcilor și tătarilor din Dobrogea, România Misterioasă
- ^ https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/48067/ssoar-europareg-2005-3-kahl-Die_muslimische_Gemeinschaft_Rumaniens_der.pdf?sequence=1&isAllowed=y&lnkname=ssoar-europareg-2005-3-kahl-Die_muslimische_Gemeinschaft_Rumaniens_der.pdf--
- ^ „Activitate parlamentară Fedbi Osman”. Arhivat din original la .
- ^ „Activitate CJC Fedbi Osman”.
- ^ FOTO VIDEO Tătarul din Carpați. Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, consultant pentru Reagan și Carter la Washington, 13 decembrie 2014, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 25 mai 2016
- ^ VIDEO A plecat din România acum 73 ani și are pe perete harta Dobrogei. Kemal Karpat, la 92 ani: „Am păstrat limba română oriunde m-am dus“, 17 februarie 2015, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 25 mai 2016
Bibliografie suplimentară modificare
- Din istoria turcilor dobrogeni, Mehmet Ali Ekrem, Editura Kriterion, 1994
- Comunitatea musulmană din Dobrogea: repere de viață spirituală : viața religioasă și învățământ în limba maternă, Nuredin Ibram, Editura Ex Ponto, 1998
Legături externe modificare
- Istoria și tradițiile minorităților din România
- Informații despre minoritatea turcă
- Minoritatea turcă din România Arhivat în , la Wayback Machine.
- Uniunea Democrată Turcă din România Arhivat în , la Wayback Machine.
 | Acest articol despre România este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa! |