Monumentul celor doi Bolyai

Monumentul celor doi Bolyai
Bolyaiak szobra
Poziționare
LocalitateTârgu Mureș
ȚaraRomânia
AdresaPiața Bolyai
Edificare
ArtistIstván Csorvássy, Márton Izsák
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Data finalizării8 septembrie 1957
Clasificare
Cod LMIMS-III-m-A-16075

Monumentul celor doi Bolyai (în maghiară Bolyaiak szobra), opera a sculptorilor István Csorvássy și Márton Izsák, a fost dezvelit în Piața Bolyai din zona centrală a orașului Târgu Mureș în data de 8 septembrie 1957, cu ocazia aniversării patru sute de ani de la fondarea Colegiului Reformat (actual Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”), unde a lucrat ca profesor matematicianul Farkas Bolyai și unde a studiat fiul lui, János Bolyai, care a creat geometria neeuclidiană.

Locuitorii urbei numai după moartea celor doi matematicieni au realizat importanța activității lor profesionale. Pe parcursul anilor s-a marcat locul casei unde au trăit pe strada Köteles Sámuel, s-a ridicat basorelief în aminitirea lor pe Palatul Culturii și a început activitatea Muzeul Bolyai, dar idea înălțării unei statuie datează din 1956. În acest an au fost organizate diverse manifestări șțiințifice și culturale în oraș cu prilejul aminitirii 100 de ani de la moartea lui Farkas Bolyai. În anul viitor cu ocazia aniversării patru sute de ani de la fondarea Colegiului Reformat, în cadru festiv a fost dezvelit Monumentul celor doi Bolyai. Totodată, cu acest prilej fostul Colegiul Reformat în fața căruia este amplasat monumentul, a fost denumit după Farkas Bolyai.[1]

Descriere

modificare

Monumentul este alcătuit din statuile lui Farkas Bolyai și János Bolyai. Tatăl (Farkas Bolyai) este reprezentat în poziție șezând cu privire spre fiu, János, care în picioare se uită spre sol. Mesajul artistului este că tatăl a reușit să-i insufle fiului său pasiunea pentru învățătură, în special pentru matematică și cercetare. Bolyai-fiul, prin spiritul său revoluționar, este reprezentat ca simbol al geniului cercetător, al deschiderii spre o lume nouă, revoluționară, dar nu în ultimul rând al continuității și firească depășire a performanțelor generației anterioare.[2]

  1. ^ A Bolyai-kultusz Marosvásárhelyen, Annamária Márton (accesat pe 9.12.2019)
  2. ^ Bolyai2 / „Pe români îi iubesc la fel ca pe maghiari“ – despre Bolyai Farkas și Bolyai János Arhivat în , la Wayback Machine., Coloman Keresztes, Corbii Albi (accesat pe 9.12.2019)

Legături externe

modificare