Muntele Pelée

Muntele Pelée și Golful Saint-Pierre
Altitudine1.397 m
LocalizareMartinica
Coordonate14°49′N 61°10′V ({{PAGENAME}}) / 14.817°N 61.167°V
Ultima erupție1932[1]
TipStratovulcan
AscensiuneLa pas

Muntele Pelée (în franceză Montagne Pelée) este un vulcan activ din departamentul francez Martinica, care a intrat în istorie după erupția violentă petrecută în dimineața zilei de 8 mai 1902. Erupția a dus la producerea unui tsunami care a inundat orașul Saint-Pierre. O laterală a vulcanului s-a prăbușit, ducând la eliberarea de noroi și apă fierbinte peste fermele de zahăr și îngropând oamenii de vii. Erupția din Martinica a făcut cele mai multe victime dintre toate erupțiile din secolul XX, cu un total de 29.000 de morți.[2]

Muntele Pelée este un stratovulcan care emite magmă prea vâscoasă pentru a produce scurgeri. Această magmă formează domuri de lavă în partea de sus a vulcanului, domuri a căror creștere este întreruptă periodic de alunecări de teren sau de explozii de gaze.

Erupția din 1902 modificare

 
Saint-Pierre după erupția din 8 mai

În anul 1902, localitatea Saint-Pierre era socotită a fi cel mai mare oraș al insulei Martinica, centru comercial important din Marea Caraibilor. La 8 km de localitate se află Muntele Pelée, ce se traduce „Muntele Pleșuv”, vulcan considerat stins de multă vreme. Craterul ce se află la o înălțime de 1.400 m găzduia un lac vulcanic. În anul 1902, printr-o crăpătura a muntelui și-a făcut apariția o coloană de fum gros, însoțită de zgomote înăbușite, dar acest incident nu a fost o îngrijorare pentru locuitorii pașnici ai zonei. Timp de câteva zile s-au succedat cutremure abia sesizabile, apoi alt nor de fum, ce a împrăștiat un strat de cenușă peste împrejurimi. În versantul Muntelui Pelée s-a format un nou vulcan, iar în craterul acestuia s-a acumulat un lac ale cărui ape aveau un conținut mare de sulf. Intensitatea vulcanică a devenit tot mai amenințătoare pentru localnici, astfel că mulți dintre ei și-au împachetat lucrurile și au părăsit orașul. Ca urmare a agitației telurice datorită vulcanului, un alt vulcan din cadrul aceluiași arhipelag, La Soufrière din insula Sf. Vincențiu s-a reactivat și el. Erupția acestui vulcan a potolit agitația locuitorilor Saint-Pierre, mulți dintre ei revenind în localitate. Dar pe 8 mai, Muntele Pelée a ajuns într-o fază critică și, până la urmă, o explozie nimicitoare a spulberat vârful muntelui. Norul de praf încins ce avea o temperatură de 1.200°C a izbucnit din crater, ucigând toți locuitorii din Saint-Pierre în doar două minute.[3] Norul încins a șters de pe suprafața pământului toate edificiile, nelăsând în urmă decât ruine. Cenușa emana o căldură atât de mare încât la câteva ore de la explozie, nici vapoarele nu se puteau apropia de port.

Echipele de salvatori au venit de la Fort-de-France în după-amiaza aceleiași zile. Timp de 15 zile ruinele au fost scormonite în căutare de supraviețuitori. Patru zile mai târziu, echipele îl descopereau pe Louis-Auguste Cyparis despre care presa avea să scrie că e singurul supraviețuitor. În realitate, cu excepția celor de la bordul vasului Rovanna, au mai fost încă două persoane care au scăpat cu arsuri grave.

Orașul Saint-Pierre nu și-a mai revenit niciodată după dezastru. Populația actuală nu depășește 5.000 de locuitori. Muntele Pelée și-a continuat activitatea și în următoarele săptămâni, o a doua erupție venind în 20 mai și o alta foarte puternică în 30 august același an. Studierea fenomenului a dus la apariția unei noi științe, vulcanologia. Tot atunci au apărut în limbajul de specialitate și termenul de „nor piroclastic” (nuée ardente, în franceză), ca și acela de „erupție peléană”.

Note modificare

  1. ^ en „Pelée”. Global Volcanism Program. Smithsonian Institution. 
  2. ^ „Cele mai mari erupții vulcanice din istorie”. Historia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Acum 109 ani, erupția vulcanului Mount Pelée a omorât 30.000 de oameni”. Libertatea. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie modificare