Nichifor al II-lea al Constantinopolului

Nichifor al II-lea al Constantinopolului
Date personale
Născut	mileniul II
Decedat	25 iulie 1261
Religie	creștinism ortodox[*]​
Ocupație	preot
Limbi vorbite	limba greacă bizantină
Funcția episcopală

Nichifor al II-lea (în greacă Νικηφόρος Β΄, transliterat: Nikiphoros 2; n. mileniul II – d. 25 iulie 1261) a fost un cleric ortodox bizantin, care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului de la mijlocul anului 1260 până la începutul anului 1261, fiind în exil în Imperiul de la Niceea.

Biografie

Era originar probabil din regiunea Pamfilia, după cum o dovedește porecla sa. A aparținut cercului clerului învățat, dovadă fiind menționarea lui de către Georgios Akropolites și Nikephoros Blemmidus. A devenit celebru deja ca arhidiacon al Palatului Imperial de la Niceea pe vremea împăratului Ioan al III-lea (1221–1254). În 1241 și 1242 a fost considerat unul dintre candidații probabili la tronul de patriarh după moartea lui Metodie al II-lea, dar împăratul a respins candidatura lui Nichifor pentru că nu a putut să-l controleze. A fost ales în schimb mitropolit al Efesului în jurul anului 1243. În 1254 a fost din nou unul dintre candidați la tronul patriarhal, împreună cu Nikephoros Blemmidus, dar împăratul Teodor al II-lea Laskaris (1254–1258) i-a respins candidatura din cauza lăcomiei excesive.

A fost ales patriarh la mijlocul anului 1260 de un sinod întrunit la Gallipoli, după ce împăratul Mihail al VIII-lea (1259–1261) l-a alungat din capitală în februarie-martie 1260 pe patriarhul Arsenie. A fost înscăunat în catedrala din Lampsacus. Episcopii din Sardes și Tesalonic, care îl susțineau pe fostul patriarh Arsenie, s-au opus alegerii lui Nichifor. Înlăturarea lui Arsenie a dus la o scindare de scurtă durată a Bisericii Bizantine. În timpul păstoririi lui Nichifor al II-lea nu au fost înregistrate evenimente semnificative. Printr-o hotărâre sinodală a permis mitropoliților din Trebizonda și Adrianopole să aleagă și să hirotonească arhierei, care urmau să îndeplinească funcția de epitrop patriarhal. A fost plăcut de credincioși, dar a murit la începutul anului 1261, după câteva luni ca patriarh, în orașul Nymphaion, unde a fost înmormântat. O perioadă de vacanță a urmat după moartea sa, dar după Recucerirea Constantinopolului în iulie, Arsenie a fost rechemat de împăratul Mihal al VIII-lea și repus pe tronul patriarhal.

Bibliografie

• Barabanov N. D., О. W. L. „Arsenij Awtorian”. Prawosławnaja enciklopedia (în rusă). pp. 424–425. Accesat în 26 septembrie 2012. 
• Bonarek, J.; Czekalski, T.; Sprawski, S.; Turlej, S. (2005). Historia Grecji. Cracovia: Wydawnictwo Literackie. ISBN 83-08-03816-6. 
• Gedeon [Γεδεών], Manouil [Μανουήλ] (1885). Πατριαρχικοί Πίνακες: Ειδήσεις ιστορικαί βιογραφικαί περί των Πατριαρχών Κωνσταντινουπόλεως: από Ανδρέου του Πρωτοκλήτου μέχρις Ιωακείμ Γ' του από Θεσσαλονίκης, 36-1884. Κωνσταντινούπολη: Lorenz & Keil. 
• Πανώτης, Αριστείδης (2008). Το Συνοδικόν της εν Ελλάδι Εκκλησίας. A. Εκδόσεις Σταμούλη. ISBN 978-960-8116-17-7. 

Funcții religioase
Predecesor: Arsenie Autoreianos	Patriarh ecumenic al Constantinopolului 1260 – 25 iulie 1261	Succesor: Arsenie Autoreianos