Nicolae Herlea

cântăreț român
Nicolae Herlea
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Frankfurt pe Main, Germania[6] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreț
cântăreț de operă Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București, Academia Națională Santa Cecilia[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă  Modificați la Wikidata
Tipul de voceBariton  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul național „Steaua României”  Modificați la Wikidata
Prezență online

Nicolae Herlea (n. Niculae Herle - 28 august 1927, București - d. 24 februarie 2014, Frankfurt am Main, Germania) a fost un bariton român.

Nicolae Herlea
Baritonul Nicolae Herlea în rolul Rodrigo din "Don Carlo"

Biografie artisticăModificare

Baritonul Nicolae Herlea s-a născut în București, la 28 august 1927.

A studiat la Conservatorul din București cu profesorul Aurelius Costescu-Duca. Mai târziu a participat la Roma, la cursuri de specializare la Academia di Santa Cecilia, cu maestrul Giorgio Favaretto.

A debutat în 1951 pe scena Operei Naționale din București cu rolul Silvio din spectacolul Paiațe și a rămas angajat, ca prim-bariton al acestei scene.

Tot în 1951 a câștigat Premiul întâi la concursurile internaționale de la Geneva, Praga și Bruxelles. Aceste mari succese au fost urmate de apariția sa pe cele mai mari scene ale lumii: a cântat la Scala din Milano, la Opera Națională din Praga, la Teatrul Balșoi din Moscova și Opera Națională din Berlin. În perioada 1964-1967 a fost membru al Operei Metropolitan din New York. De asemenea a avut apariții și pe scenele americane din Boston, Cleveland, Detroit etc.

Repertoriul său bogat cuprinde roluri de seamă din creația universală; a fost Figaro în Bărbierul din Sevilia de Rossini (rol pe care l-a interpretat de aproximativ 550 de ori), lordul Ashton în Lucia di Lammermoor de Donizetti, Rigoletto în Rigoletto de Verdi, Escamillo în Carmen de Bizet, Oneghin în Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Igor în Prințul Igor de Borodin, Scarpia în Tosca de Puccini. Vocea sa, caldă, egală pe întregul ambitus, exprimă cu naturalețe și avânt o întinsă gamă de sentimente.[necesită citare] Calitățile sale vocale sunt susținute de un autentic talent actoricesc.[necesită citare]

A cântat în compania multor artiști consacrați ai operei, printre care se numără: Montserrat Caballé, Mario Del Monaco, Franco Corelli, Placido Domingo, Joan Sutherland, Giuseppe Di Stefano, Nicolai Ghiaurov, Nicolai Ghiuselev , Giulietta Simionatto, James McCracken, Carlo Bergonzi, Fiorenza Cosotto, Nicolai Gedda, Luigi Alva, Ivan Petrov.

A fost președintele Juriului Concursului Internațional de Canto Hariclea Darclée și a predat cursuri de specializare, pentru masterat, la Academia de Muzică din București. Moare la 24 februarie 2014 la vârsta de 86 de ani în urma unor complicații datorate vârstei înaintate.

Premii și distincțiiModificare

Dintre multele premii și distincții naționale și internaționale, se pot menționa:

  • Medalia de Aur și Marele Premiu la Festivalul Primăverii de la Praga în 1954;
  • Laureat al Concursului Internațional de Canto de la Geneva în 1955;
  • Medalia de Aur și Marele Premiu la Concursul de Canto de la Verviers în 1957;
  • Titlul de "Artist al Poporului" primit în 1962;
  • Medalia de Aur "Giuseppe Verdi" în 1963 (Milano);
  • Cheia orașului Detroit;
  • Premiul de Stat în 1964;
  • Ordinul Meritul Cultural în 1968;
  • Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[7]
  • Ordinul Muncii în 1974;
  • Ordinul Tudor Vladimirescu în 1981;
  • Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[8]

ÎnregistrăriModificare

Înregistrări video:

  • "Tosca" la Tokio cu Montserrat Caballé și Giseppe Di Stefano (1975)
  • "Andrea Chenier" / TV-Film 1971 / Cornel Stavru tenor, Mariana Slatinaru-Nistor soprană, Nicolae Herlea bariton
  • "La Forza del Destino" / TV-Film / Mariana Slatinaru-Nistor soprană, Ludovic Spiess tenor, Nicolae Herlea bariton
  • "Rigoletto" / TV 1984 / Silvia Voinea soprană, Octavian Naghiu tenor, Nicolae Herlea bariton
  • "Il Barbiere" / Film 1983 / Silvia Voinea soprană, Valentin Teodorian tenor, Nicolae Herlea bariton
  • "La Traviata" / TV 1984 / Vasile Moldoveanu tenor, Octavian Naghiu tenor, Nicolae Herlea bariton. Și rolul Violettei Valery cine il joaca ??? Probabil Eugenia Moldoveanu
  • "Un Ballo in Maschera" / Film 1987 / Silvia Popp soprană, Ludovic Spiess tenor, Nicolae Herlea bariton
  • "Lucia Di Lammermoor" / Film 1985(?) / Silvia Voinea soprană, Florin Georgescu tenor, Nicolae Herlea bariton

NoteModificare

  1. ^ „Nicolae Herlea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ „Nicolae Herlea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ „Nicolae Herlea”, Internet Movie Database, accesat în  
  4. ^ Nicolae Herlea, SNAC, accesat în  
  5. ^ Nicolae Herlea, Discogs, accesat în  
  6. ^ „Nicolae Herlea”, Freebase Data Dumps[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 12.
  8. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 1, anexa 1, b) 11.

Legături externeModificare