Nirvana (formație)

Nirvana
Date personale
Origine	Aberdeen, Washington, Statele Unite
Gen muzical	grunge, rock alternativ, hard rock, punk rock, rock acustic, indie rock, folk rock
Data formării	1987
Ani de activitate	1987 – 1994
Case de discuri	Sub Pop DGC
Premii	Rock and Roll Hall of Fame (2014) MTV Video Music Award pentru cel mai bun debutant[*]​ (1992) MTV Video Music Award for Best Alternative Video[*][[MTV Video Music Award for Best Alternative Video (list of music video award winners)|​]] (1992) BRIT Award for International Breakthrough Act[*][[BRIT Award for International Breakthrough Act (class of award)|​]] (1993) MTV Video Music Award for Best Alternative Video[*][[MTV Video Music Award for Best Alternative Video (list of music video award winners)|​]] (1993) Premiul MTV Video Music pentru cea mai bună scenografie[*]​ (1994) MTV Video Music Award for Best Alternative Video[*][[MTV Video Music Award for Best Alternative Video (list of music video award winners)|​]] (1994) Grammy Award for Best Alternative Music Album[*][[Grammy Award for Best Alternative Music Album (Honor presented to recording artists for quality alternative music albums)|​]] (1995)
Membri
Kurt Cobain Krist Novoselic Dave Grohl
Foști membri
Aaron Burckhard Chad Channing Dale Crover Jason Everman Dave Foster Dan Peters
Discografie
Listă completă	Discografia formației Nirvana
Prezență online
Site web pagină Facebook cont Twitter cont Instagram canal YouTube

Nirvana a fost o trupă de muzică grunge fondată în 1987 în Aberdeen, statul Washington, SUA.
Trupa a început să devină cunoscută în "mainstream"-ul muzicii rock mulțumită piesei „Smells Like Teen Spirit” („Miroase A Spirit De Adolescent”) de pe albumul lor din 1991 „Nevermind” („Las-o baltă”). Tot mulțumită acestui succes au devenit populare și alte trupe de „grunge” precum Alice in Chains, Pearl Jam, sau Soundgarden. Astfel, rock-ul alternativ a fost introdus masiv în mass-media americană de la începutul anilor '90 ai secolului trecut.

Kurt Cobain, liderul formației, a fost numit în media, „spokesman of a generation” („purtătorul de cuvânt al unei generații”), în timp ce Nirvana trebuia să fie reprezentanta Generației X. În realitate, Cobain nu era încântat de atenția primită din partea mass-mediei și a încercat să se concentreze asupra muzicii sale, asupra creației artistice. El și-a provocat fanii cu al treilea album de studio, „In Utero”. Deși popularitatea trupei a scăzut între ascultătorii de rock „mainstream”, nucleul de bază al fanilor Nirvana a continuat să aprecieze profunzimea întunecată a trupei, care s-a făcut simțită și în cadrul reprezentației de la MTV Unplugged, din 1993.

Nirvana s-a destrămat după moartea neașteptată a lui Kurt Cobain din 5 aprilie 1994, dar popularitatea trupei a continuat să crească. La opt ani după moartea lui Cobain, un demo neterminat pe care trupa l-a înregistrat cu două luni înainte de moartea lui, „You Know You're Right” („Știi că ai dreptate”), a ajuns pe locul întâi în topuri de radio din întreaga lume. S-au vândut mai bine de 60 de milioane de albume pe tot globul de la debutul trupei, incluzând aici 10 milioane de copii ale albumului „Nevermind” numai în Statele Unite. Posturi de radio din întreaga lume includ și astăzi cântece Nirvana în playlist-urile lor.

Istoric

Nirvana a fost una dintre cele mai populare trupe de rock din America, formată în 1987 în Aberdeen, Washington. Muzica lor a fost un amestec de punk și alternative rock și a fost etichetată drept grunge rock de grupurile media de atunci. Nirvana a fost una dintre cele mai cunoscute patru trupe de grunge, alături de Alice in Chains, Pearl Jam și Soundgarden. Trupa s-a destrămat în 1994, dupa moartea lui Kurt Cobain. Multi critici și istorici descriu Nirvana ca “nava mamă” a “Generației X” și au vândut peste 50 milioane albume în toata lumea.

Cobain și Krist Novoselic s-au întâlnit în 1985. Amândoi erau fani The Melvins, și erau interesați să înființeze o formație. Au lucrat cu bateriștii Aaron Burckhard, Dan Peters și Dale Crover (The Melvins, care a realizat cu ei primele demo-uri), înainte să se fie cooptat Chad Channing. Channing a cântat pe primul lor album, Bleach, lansat de Sub Pop Rec.

Multe piese din sesiunile precedente cu Dale Crover au fost incluse pe album, iar albumul a fost influențat de formația preferată a lui Cobain, The Melvins, stilul dirge-rock al celor de la Mudhoney și chiar de formația de black-metal Celtic Frost. Deși nu a cântat pe album, Jason Everman a fost creditat ca chitarist deoarece a pus banii pentru sesiunile de înregistrări. După ce albumul a fost terminat, Everman a avut un rol scurt și controversat ca al doilea chitarist, dar a fost dat afară după terminarea turneului american. La începutul anului 1990, trupa a început munca la următoarele înregistrări alături de Butch Vig. În timpul înregistrărilor, Kurt și Krist au realizat că Chad nu era bateristul pe care îl căutau, și a fost înlocuit câteva săptămâni cu Dale Crover, iar acestuia i-a luat locul Dan Peters (Mudhoney) cu care au înregistrat “Sliver”. În 1990, Buzz Osbourne le-a făcut cunoștință cu Dave Grohl (D.C. Hardcore punks Scream). Nirvana și-au continuat turneele după, incluzând și o apariție scurtă cu Sonic Youth în documentarul 1991: The Year Punk Broke.

Membrii trupei

Componența finală

• Kurt Cobain – vocal, chitară (1987-1994)
• Krist Novoselic – chitară bas (1987–1994)
• Dave Grohl – baterie, back vocal (1990–1994)

Foști membri

• Aaron Burckhard – baterie (1987–1988)
• Dale Crover – baterie (1988, 1990)
• Dave Foster – baterie (1988)
• Chad Channing – baterie (1988–1990)
• Jason Everman – chitară (1989)
• Dan Peters – baterie (1990)

Membri de turnee

• Pat Smear – chitară, back vocal (1993–1994)
• Lori Goldston – violoncel (1993–1994)

Cronologie

Primul album

După numeroase recomandări din partea lui Kim Gordon (Sonic Youth), David Geffen a încheiat un contract pentru Nirvana cu DGC Records în ‘90, și trupa a început înregistrările pentru primul lor album la o casă mare de discuri. Rezultatul, albumul Nevermind, este acum văzut ca un album clasic. Pentru acest album, trupa s-a decis să continue munca alături de Vig. În loc să înregistreze albumul la studioul lui Vig, trupa s-a mutat la Sound City Studios în Los Angeles. Timp de două luni, au trecut printr-o varietate de piese. Unele piese, inclusiv “In Bloom” și “Breed”, erau în repertoriul trupei de mult timp, în timp ce altele, ca “On A Plain” și “Stay Away”, nu au fost complete până aproape de finalul înregistrărilor. După terminarea înregistrărilor, Vig și trupa s-au apucat de mixarea pieselor. Dar, după câteva zile, au ajuns la concluzia că nu le placeau felul cum iese mixajul. Drept urmare, au decis să cheme pe altcineva, DGC oferind o listă cu posibilii înlocuitori pentru Vig. Cobain nu a dorit să folosească oameni care au lucrat cu formații care îi plăceau, deoarece nu dorea ca Nirvana să semene cu ele. A decis să-l cheme pe cel de la capătul listei – Slayer: Andy Wallace (Wallace a fost co-producător la albumul “Seasons In The Abyss” al celor de la Slayer). La câteva luni după lansarea albumului, Kurt Cobain s-a plâns că mixajul pentru Nevermind, realizat de Wallace, nu a fost chiar ce și-a dorit, deși acesta, Andy Wallace, fusese opțiunea sa; mai mult, membrii trupei se implicaseră ei înșiși în procesul de mixare. Chiar dacă trupa era dezamăgită de sound-ul lustruit al albumului, Wallace a reușit cu succes să tempereze inclinațiile formației spre indie rock și a creat, în schimb, un sound rock pregătit să fie aruncat în mainstream. Inițial, se așteptau ca vânzările pentru Nevermind să fie în jur de 500.000 de copii, dar albumul s-a vândut în peste 10 milioane exemplare numai în SUA. Single-ul “Smells Like Teen Spirit” a fost difuzat foarte mult pe MTV, aducând grunge-ul și așa zisă alternative culture în prim plan. Popularitatea rockului alternativ este de multe ori creditat albumului Nevermind, iar în ianuarie 1992 albumul a ajuns pe locul întâi în topurile Billboard înlocuind albumul Dangerous al lui Michael Jackson, eveniment ce este văzut ca un simbol al victoriei alternative rock-ului asupra pop-ului.

În februarie 1992, după un turneu în Australia, Cobain s-a căsătorit cu Courtney Love în Hawaii. Courtney a nscut o fetiță, Frances Bean, în august. La 12 zile după nașterea fetiței, Nirvana a cântat în unul dintre cele mai bune concerte ale lor, la Reading Festival. Cobain a intrat pe scenă într-un scaun cu rotile în glumă, și apoi s-a alăturat celorlalți membri, trecând prin melodii vechi și noi. La un moment dat în timpul spectacolului, Cobain a făcut cunoscut publicului nașterea fetiței sale, și a reușit să convingă publicul să strige în cor “We love you Courtney !”. Dave Grohl a povestit într-o emisiune la radio că trupa a fost foarte îngrijorată înaintea spectacolului. Credeau că acesta va fi un dezastru total, ținând cont de evenimentele din acel an și a faptului că nu mai repetaseră nici o piesă în 6 luni, în schimb, acesta s-a dovedit a fi unul dintre cele mai bune spectacole din cariera lor.

Discografie

Articol principal: Discografia formației Nirvana.

Albume & Compilații

An	Titlu	Casă de discuri	Alte informații
1989	Bleach	Sub Pop	Primul album de studio.
1991	Nevermind	Geffen Records	Al doilea album de studio.
1992	Incesticide	Geffen Records	Compilație de piese de studio rare și versiuni cover.
1993	In Utero	Geffen Records	Al treilea album de studio.
1994	MTV Unplugged in New York	Geffen Records	Album live acustic.
1994	Live! Tonight! Sold Out!!	Geffen Records
1995	Singles	Geffen Records
1996	From the Muddy Banks of the Wishkah	Geffen Records
2002	Nirvana	Universal
2004	With the Lights Out	Geffen Records
2005	Sliver: The Best of the Box	Geffen Records

Single-uri & EP-uri

An	Titlu	Casă de discuri	Alte informații
1988	Love Buzz	Sub Pop
1989	Blew (EP)	Tupelo
1990	Sliver/Dive	Sub Pop
1991	Candy/Molly's Lips	Sub Pop
1991	Here She Comes Now/Venus in Furs	Communion
1991	Smells Like Teen Spirit	Geffen	(Nevermind)
1992	Come As You Are	Geffen	(Nevermind)
1992	Lithium	Geffen	(Nevermind)
1992	In Bloom	Geffen	(Nevermind)
1992	Hormoaning (EP)	Geffen
1993	Puss/Oh, the Guilt	Touch and Go
1993	Heart-Shaped Box	Geffen	(In Utero)
1993	All Apologies/Rape Me	Geffen	(In Utero)
1994	Pennyroyal Tea	Geffen
1994	About a Girl	Geffen	(MTV Unplugged in New York)
1996	Aneurysm	Geffen	(From The Muddy Banks of The Wishkah)
2002	You Know You're Right	Geffen	(Nirvana)

Bibliografie

• Azerrad, Michael. Come as You Are: The Story of Nirvana. Doubleday, 1994. ISBN 0-385-47199-8
• Cross, Charles R. Heavier Than Heaven: A Biography of Kurt Cobain. Hyperion, 2001. ISBN 0-7868-8402-9
• DeRogatis, Jim. Milk It!: Collected Musings on the Alternative Music Explosion of the 90's. Da Capo, 2003. ISBN 0-306-81271-1
• Gaar, Gillian G. In Utero. Continuum, 2006. ISBN 0-8264-1776-0
• Rocco, John (editor). The Nirvana Companion: Two Decades of Commentary. Schirmer, 1998. ISBN 0-02-864930-3

Legături externe

• Official Site
• Live Nirvana – Guides to Nirvana studio sessions output and Nirvana live concerts
• Nirvana Live Guide – Guide to Nirvana's live performances and recordings