Ohozia
Date personale
Născut863 î.Hr. Modificați la Wikidata
Ierusalim, Regatul Iuda Modificați la Wikidata
Decedat841 î.Hr. (22 de ani) Modificați la Wikidata
Meghido, Districtul de Nord, Israel Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCetatea lui David Modificați la Wikidata
PărințiIoram[1][2][3]
Atalia[2][3][4] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJehosheba[*][[Jehosheba (Jehoshabeath)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuZibiah[*][4] Modificați la Wikidata
CopiiIoaș[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Rege al Iudeei[*] Modificați la Wikidata
PredecesorIoram
SuccesorAtalia

Ohozia (în ebraică אחזיהו) a fost un rege al Iudeii, fiul lui Ioram și al Ataliei. El a domnit între anii 842 î.Hr. (Albright), 841 î.Hr. (Thiele) sau 843 î.Hr.842 î.Hr. (Galil). Ohozia a domnit un an și a murit la 23 de ani.

Domnie modificare

Ohozia, de cum a venit pe tron, a declanșat, sprijinit de Ioram al Israelului, o acțiune militară împotriva regelui Hazael al arameilor, cu scopul de a recuceri Ramotul Galaadului. Rănit în urma bătăliilor, Ioram s-a retras în capitala sa, fiind ucis (alături de familie) de către generalul Iehu, revoltat de decizie. Aceeași soartă a avut-o și Ohozia, care a fost ucis la Samaria, dat fiind faptul că provenea din același neam cu Ioram al Israelului. Spre deosebire de neamul regilor din Israel al lui Omri (Ahab, Ioram), Ohozia a avut parte și de un ritual de înmormântare.

Urmașii lui Ohozia n-au rezistat în Iudeea, fiind eliminați de către mama acestuia, Atalia, care a primit rangul de regentă. Singurul supraviețuitor a fost Ioaș, fiul de un an al lui Ohozia, ascuns fiind mătușa sa, Ioșeba, și de preotul Iehoiada (II Cronici 22:1-12).

Note modificare

  1. ^ 25, Cartea a patra a Regilor 
  2. ^ a b BIeAN / Ohozia[*][[BIeAN / Ohozia (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b IeSBE / Ohozia, țar iudeiski[*][[IeSBE / Ohozia, țar iudeiski (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b 1, Cartea a patra a Regilor 
  5. ^ 11, Cartea întâi Paralipomena