Ojakylänlahti ja Kengänkari

arie protejată din Finlanda
Ojakylänlahti ja Kengänkari
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Finlanda
Coordonate65°02′43″N 24°48′55″E ({{PAGENAME}}) / 65.0453°N 24.8153°E
Cod Natura 2000FI1100204  Modificați la Wikidata

Ojakylänlahti ja Kengänkari este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Finlanda întinsă pe o suprafață de 291 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Ojakylänlahti ja Kengänkari este situat la coordonatele 65°02′43″N 24°48′55″E / 65.0453°N 24.8153°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Ojakylänlahti ja Kengänkari a fost declarat sit de importanță comunitară în august 1998 pentru a proteja 2 specii de plante și 69 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • arie de protecție specială avifaunistică (în august 1998)[2]
  • arie specială de conservare (în aprilie 2015)[1][3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 8 habitate naturale: Bancuri de nisip acoperite în permanență slab de apă marină, Lagune de coastă, Golfuri mici largi și golfuri puțin adânci, Insule esker baltice, cu vegetație a plajelor nisipoase, stâncoase și cu galeți, precum și cu vegetație sublitorală, Insulițe și insule mici din Baltica boreală, Pășuni de coastă din Baltica boreală, Litoraluri nisipoase din Baltica boreală cu vegetație perenă, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (2): Alisma wahlenbergii, Hippuris tetraphylla
  • păsări (69): minunița (Aegolius funereus), rață sulițar (Anas acuta), gâscă de semănătură (Anser fabalis), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), stârc cenușiu (Ardea cinerea), pietruș (Arenaria interpres), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), Aythya marila, buhai de baltă (Botaurus stellaris), Branta leucopsis, Calidris alba, Calidris alpina schinzii, Calidris canutus, prundaș de nămol (Calidris falcinellus), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), bătăuș (Calidris pugnax), fugaci pitic (Calidris temminckii), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), gușă vânătă (Cyanecula svecica), Cygnus columbianus bewickii, lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), presură de grădină (Emberiza hortulana), Emberiza rustica, șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), șoim de tundră (Falco rusticolus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocor (Grus grus), Hydrocoloeus minutus, pescăriță mare (Hydroprogne caspia), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Larus fuscus fuscus, pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mal nordic (Limosa lapponica), sitar de mâl (Limosa limosa), Linaria flavirostris, becațină mică (Lymnocryptes minimus), rață pestriță (Mareca strepera), rață catifelată (Melanitta fusca), rață neagră (Melanitta nigra), Mergellus albellus, codobatura galbenă (Motacilla flava), vultur pescar (Pandion haliaetus), notatița cu ciocul subțire (Phalaropus lobatus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), corcodel-urechiat (Podiceps auritus), corcodel-cu-gât-roșu (Podiceps grisegena), cresteț pestriț (Porzana porzana), Spatula clypeata, rață cârâitoare (Spatula querquedula), chiră de baltă (Sterna hirundo), Sterna paradisaea, chiră mică (Sternula albifrons), Strix nebulosa, Surnia ulula, călifar alb (Tadorna tadorna), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 7 specii de păsări, 1 specie de nevertebrate.[3]

  1. ^ a b Asetus 354/2015
  2. ^ a b Valtioneuvoston päätös
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Ojakylänlahti ja Kengänkari”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Ojakylänlahti ja Kengänkari”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare