Olaf al III-lea al Norvegiei

Olaf al III-lea of Norvegiei
Rege al Norvegiei
Date personale
Născut	1050 Norvegia
Decedat	22 septembrie 1093 (43 de ani) Haukbø, Ranrike, Norvegia (acum Håkeby, Tanum, Suedia)
Înmormântat	Catedrala din Nidaros
Părinți	Harald al III-lea Tora Torbergsdatter
Frați și surori	Magnus al II-lea al Norvegiei Ingegerd Haraldsdatter[*][[Ingegerd Haraldsdatter (Scandinavian queen)|​]] Maria Haraldsdatter[*][[Maria Haraldsdatter (Norwegian princess)|​]]
Căsătorit cu	Ingerid de Danemarca
Copii	Magnus al III-lea al Norvegiei
Religie	creștinism
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Hardrada
Domnie
Domnie	1067 – 22 septembrie 1093
Predecesor	Magnus al II-lea
Succesor	Magnus al III-lea, Haakon Magnusson

Olaf Haraldsson - în norvegiană: Olav Haraldsson - (n. 1050, Norvegia – d. 22 septembrie 1093, Ranrike^⁠(d)), cunoscut sub numele de Olaf Kyrre, a fost regele Norvegiei din 1067 până la moartea sa în 1093. El a fost prezent în bătălia de la Podul Stamford din Anglia, în 1066, unde tatăl său, regele Harald Haradrada a fost ucis în luptă. În timpul domniei sale, Olaf a făcut pace cu privire la conflictele regilor anteriori cu biserica, a consolidat puterea monarhiei și se spune că a format orașul Bergen în 1070.

Olaf a fost fiul regelui Harald al III-lea al Norvegiei și a soției sale, Tora Torbergsdatter. Olaf s-a alăturat tatălui său în timpul invaziei din Anglia în 1066. Cu toate acestea, el a avut doar 16 ani în timpul Bătăliei de la Stamford în cursul lunii septembrie 1066, însă a stat pe navă fără să participe la luptă. După înfrângerea norvegienilor, a navigat înapoi în Orkney cu rămășițele forțelor, unde au petrecut iarna. Drumul de întoarcere în Norvegia a avut loc în vara anului 1067. După moartea tatălui său, Olaf a împărțit guvernarea regatului împreună cu fratele său Magnus al II-lea al Norvegiei, care a devenit rege cu un an înainte. Magnus a murit în 1069 iar Olaf a devenit conducător unic al Norvegiei. În timpul domniei sale, națiunea a cunoscut o perioadă lungă de pace. El a renunțat la orice ofensivă în domeniul politicii externe și a protejat Norvegia prin acorduri și conexiuni de căsătorie. Pe plan intern, a pus accent pe construirea, organizarea și modernizarea regatului. Se spune că Olaf a fondat orașul Bergen în 1070. Înfrângerea serioasă a lui Harald Hardrada și a norvegienilor suferită în 1066, l-a ispitit pe regele danez, Svend Estridsen, să se pregătească pentru un atac asupra Norvegiei. Svend nu se mai simțea legat de acordul de încetare a focului semnat cu Harald în 1064, deoarece ar fi fost valabil numai în timpul vieții sale. Olaf a făcut pace cu Svend și s-a căsătorit cu fiica lui, Ingerid. Mai târziu, sora vitregă a lui Olaf s-a căsătorit cu fiul lui Svend Olaf, mai târziu regele danez. Deși au existat unele atacuri asupra Angliei de către forțele daneze, pacea a persistat între Danemarca și Norvegia. Olaf a făcut pace și cu William Cuceritorul al Angliei. Regele Olaf a rupt linia tatălui său în relația cu biserica. Harald dezvoltase totul într-un conflict continuu cu Arhiepiscopia din Bremen pentru autoritatea arhiepiscopiei asupra bisericii norvegiene. Olaf a recunoscut acea autoritate în totalitate. Olaf s-a preocupat de organizarea bisericii. Până atunci, episcopii care făceau parte din curtea regelui, călătoreau cu regele în jurul țării pentru a se ocupa de treburile ecleziastice în timp ce regele avea grijă de problemele lumești. Regele Olaf a luat inițiativa pentru a construi biserici, inclusiv Biserica lui Hristos în Nergen și Catedrala Nidaros din Trondheim. Olaf a consolidat puterea regatului și a instituit sistemul de bresle în Norvegia. Există indicii clare cum că guvernul regelui Olaf a început să scrie legi provinciale sigure într-o măsură mare. Legea norvegiană Gulatingsloven a fost scrisă pentru prima dată, probabil, în timpul domniei lui Olaf. Regele Olaf a murit pe 22 septembrie 1093 în Haukbø, Ranrike, apoi o parte din Norvegia (acum Håkeby, Suedia). El a fost înmormântat la Catedrala Nidaros. Căsătoria lui cu Ingerid nu a produs nici un copil. Cu toate acestea, succesorul lui Magnus al III-lea, poreclit Magnus Picioare-Goale, a fost fiul său nelegitim.

Referințe

• Olav 3 Haraldsson Kyrre (Norsk biografisk leksikon)
• Olav 3 (Haraldsson) Kyrre (Store norske leksikon)
• Nidarosdomen (Store norske leksikon)
• Gulatingsloven (Store norske leksikon)
• Morkinskinna chronicle, quoted in History of the Norwegian people, Gjerset, Knut, New York, MacMillan, 1915.
• http://omacl.org/Heimskringla/kyrre.html Arhivat în 21 iunie 2006, la Wayback Machine.