Olga Boznańska
| Olga Boznańska | |
 Autoportret, 1893 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 15 aprilie 1865 Cracovia |
| Decedată | 26 octombrie 1940 (75 de ani) Paris, Franța |
| Înmormântată | cimetière des Champeaux de Montmorency[*]  |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Austro-Ungaria[1].svg){kind=small} A Doua Republică Poloneză.svg){kind=small} Franța[2] |
| Ocupație | pictoriță |
| Locul desfășurării activității | Paris[3] |
| Limbi vorbite | limba poloneză[4] |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | Pictură |
| Pregătire | Academia Colarossi |
| Mișcare artistică | realism, modernism, impresionism |
| Opere importante | Fata cu crizanteme |
| Premii | Ordinul Polonia Restituta |
Modifică date / text  | |
Olga Helena Karolina Boznańska (n. , Cracovia, Imperiul Austriac – d. , Paris, Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) a fost o pictoriță poloneză a postimpresionismului și reprezentantă a curentului artistic, „Tânăra Polonie”. Este considerată cea mai cunoscută pictoriță poloneză și una din cele mai renumite din Europa, stilistic asociată cu modernismul și impresionismul francez. A făcut parte din Grupul de la München.
Biografie
modificareBoznańska s-a născut în Cracovia în timpul împărțirii Poloniei de către puterile străine, ca fiica a inginerului feroviar polonez Adam Nowina Boznański (d. 1906) și a Eugeniei Mondan (d. 1892), franțuzoaică. Boznańska a învățat desen prima oară cu Józef Siedlecki și Kazimierz Pochwalski în Cracovia. A studiat la Scoala de fete Baraniecki Adrian. A debutat în 1886 la Expoziția Prieteni a Artelor Plastice Cracovia. În perioada 1886-1890, a studiat arta în școli private cu Karl Kricheldorf și Wilhelm Dürr în München. De atunci, s-a dedicat în mare parte pictării portretelor, naturii moarte și ocazional peisajelor.
În 1898, s-a alăturat Societății de artiști polonezi "Sztuka", și în același an s-a mutat la Paris, unde în 1904 a devenit membră a Société Nationale des Beaux-Arts, precum și Societății poloneze de Literatură și Artă (Polskie Towarzystwo Literacko-Artystyczne).[5]
Cea mai faimoasă operă este un portret din 1894 a unei fetițe necunoscute cu crizanteme (Fata cu crizanteme) care i-a fascinat pe contemporani cu atmosfera simbolistă.[5]
A murit la Paris, la vârsta de 75 de ani.
Premii
modificareBoznańska a fost decorată cu:
- Legiunea de Onoare, a Franței în 1912,
- Laurul de Aur a Academiei Poloneze de Literatură în 1936, și
- Ordinul Polonia Restituta în 1938
Galerie cu opere
modificare| Lucrări selectate | ||||||||||
| ||||||||||
Referințe
modificare- ^ Enciclopedia universal ilustrada europeo-americana[*], p. 477 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ https://www.culture.gouv.fr/Thematiques/Musees/Les-musees-en-France/Les-collections-des-musees-de-France/Decouvrir-les-collections/Les-femmes-artistes-sortent-de-leur-reserve/Icones/Boznanska-Olga Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Olga Boznańska”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Irena Kossowska, Instytut Sztuki Polskiej Akademii Nauk (iulie 2002). „Olga Boznańska”. Sztuki wizualne. Warsaw: Instytut Adama Mickiewicza Culture.pl. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- pl Helena Blum, Olga Boznańska, Warszawa: Prasa – Książka – Ruch, 1974.
- pl Helena Blum, Olga Boznańska. Zarys życia i twórczości, Kraków: Wydawnictwo Literackie, 1964.
- pl Anna Król, Olga Boznańska, Wrocław: Wydawnictwo Dolnośląskie, 2002 (W Zwierciadle Sztuki), ISBN 83-7023-971-4.
- pl Tadeusz Dobrowolski, Helena Blumówna, Historia sztuki polskiej, t. 3, Kraków: Wydawnictwo Literackie, 1965.
- pl Liliana Sonik, Olga Boznańska, Siechnice: Eaglemoss Polska, 2000 (Wielcy Malarze; nr 15).
- pl Olga Boznańska, Poznań: Oxford Educational, 2008 (Wielka Kolekcja Sławnych Malarzy; 46), ISBN 978-83-252-0125-8.
- pl Maria Rostworowska, Portret za mgłą. Opowieść o Oldze Boznańskiej, wyd. 2, Kraków: Wydawnictwo Lexis, 2005, ISBN 83-89425-21-1.
- pl Olga Boznańska, film dokumentalny, reż. Przemysław Młyńczyk, z udziałem Teresy Budzisz-Krzyżanowskiej i muzyką Michała Urbaniaka, produkcja Fundacji Młodego Kina 2000.
