Omul care voia să fie rege (film)

Prezență online
Omul care voia să fie rege
The Man Who Would Be King
Afișul filmului de Tom Jung
Titlu original	The Man Who Would Be King
Regizor	John Huston
Scenarist	John Huston Gladys Hill După o povestire omonimă de: Rudyard Kipling
Bazat pe	Omul care voia să fie rege (de Rudyard Kipling)
Producător	John Foreman
Distribuitor	Columbia Pictures (International) Allied Artists Pictures Corporation (North America)
Director de imagine	Oswald Morris
Montaj	Russell Lloyd
Muzica	Maurice Jarre
Distribuție	Sean Connery Michael Caine Christopher Plummer Saeed Jaffrey
Premiera	18 decembrie 1975 (1975-12-18)
Durata	129 de minute
Țara	Statele Unite Regatul Unit
Locul acțiunii	Afganistan
Limba originală	engleză
Disponibil în română	dublat sau subtitrat
Nominalizări	Premiul Oscar pentru cel mai bun montaj (Russell Lloyd[], 17 februarie 1976) Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat (John Huston și Gladys Hill[], 17 februarie 1976) Premiul Oscar pentru cele mai bune costume (Edith Head[], 17 februarie 1976) Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri (Trauner Sándor[], Tony Inglis[][[Tony Inglis (art director)\|]] și Peter James[], 17 februarie 1976) Premiul Globul de Aur pentru cea mai bună coloană sonoră (1975)
Buget	8 milioane $^[1]
Încasări	11 milioane $ (vânzări)^[2]
Pagina IMDb Pagina Rotten-Tomatoes Pagina Cinemagia
Modifică date / text

Omul care voia să fie rege (titlu original: The Man Who Would Be King) este un film american și britanic din 1975 în Technicolor regizat de John Huston. Scenariul este scris de Huston și Gladys Hill și se bazează pe o povestire omonimă de Rudyard Kipling. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Sean Connery, Michael Caine, Saeed Jaffrey și Christopher Plummer (ultimul în rolul scriitorului Kipling). Filmul prezintă povestea a doi ofițeri retrași din armata britanică care urmăresc să ajungă regi ai Kafiristanului din estul Afganistanului.^[3] La începutul anilor 1954, Humphrey Bogart și-a exprimat dorința de a juca într-o ecranizare a The Man Who Would Be King și a purtat discuții în acest sens cu John Huston.^[4]

Povestire

Articol principal: Omul care voia să fie rege.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Povestirea originală a fost publicată inițial în The Phantom Rickshaw and other Eerie Tales (Volumul 5 al Indian Railway Library, de către A. H. Wheeler & Co din Allahabad în 1888). Povestea este inspirată de isprăvile lui James Brooke, un englez care a devenit primul Rajah alb al statului Sarawak din Borneo; și de călătoriile aventurierului american Josiah Harlan, căruia i s-a acordat titlul permanent de Prinț al Ghorului și urmașilor săi. Conține o serie de mai multe alte elemente reale cum ar fi localizarea povestirii în Kafiristan aflat în estul Afganistanului și aspectul european al majorității locuitorilor acestuia (poporul Nuristani); iar finalul este modelat după întoarcerea capului decapitat al exploratorului Adolf Schlagintweit din Kaxgar.^[5]

Distribuție

Sean Connery ca Daniel Dravot
Michael Caine ca Peachy Carnehan
Christopher Plummer ca Rudyard Kipling
Saeed Jaffrey ca Billy Fish
Doghmi Larbi ca Ootah
Jack May - District Commissioner
Karroom Ben Bouih - Kafu Selim
Mohammad Shamsi ca Babu
Albert Moses ca Ghulam
Paul Antrim ca Mulvaney
Graham Acres ca Ofițer
The Blue Dancers of Goulamine - Dansatori
Shakira Caine ca Roxanne

Coloană sonoră

Maurice Jarre a realizat muzica acestui film și a invitat muzicieni clasici indieni pentru a participa la înregistrări alături de orchestra simfonică europeană tradițională, amestecând diferite stiluri muzicale, în general inspirându-se din cântecul irlandez "The Minstrel Boy" (împreună cu versurile lui Reginald Heber din "The Son of God Goes Forth to War"). Interpretarea fină a Minstrel Boy îi aparține lui William Lang, mai târziu fiind cântată de Black Dyke Band și de Orchestra Simfonică din Londra.

Premii și nominalizări

Filmul a fost nominalizat la patru Premii Oscar:^[6]

Cele mai bune decoruri – Alexander Trauner, Tony Inglis, Peter James
Cel mai bun scenariu adaptat – John Huston, Gladys Hill
Cele mai bune costume – Edith Head
Cel mai bun montaj – Russell Lloyd

Maurice Jarre a fost nominalizat la Premiul Globul de Aur pentru cea mai bună coloană sonoră.

Head a fost nominalizat la Premiul BAFTA pentru cele mai bune costume, iar Oswald Morris la Premiul BAFTA pentru cea mai bună imagine.

Note

^ Box Office Information for The Man Who Would Be King. IMDb. Retrieved 18 septembrie 2013.
^ Top 20 Films of 1975 by Domestic Revenue. Box Office Report via Internet Archive. Retrieved 18 septembrie 2013.
^ Simon, John (12 ianuarie 1976). „Over the Mountains, Across the Oceans, Beyond the Pale”. New York. p. 58.
^ http://www.cbsnews.com/8301-33816_162-57464351/bogart-bacall-grace-person-to-person-a-look-back/?tag=showDoorFlexGridLeft;flexGridModule^{[nefuncțională]}
^ Tajikistan & The High Pamirs: A Companion and Guide, Robert Middleton & Huw Thomas, Odyssey, 2008, ISBN 962-217-773-5
^ „The Man Who Would Be King (1975)”. The New York Times. Accesat în 30 decembrie 2008.

Kipling, Rudyard (2008). The Man Who Would Be King. NuVision Publications. ISBN 978-1-59547-609-8.

Legături externe

Vezi și

[1] Box Office Information for The Man Who Would Be King. IMDb. Retrieved 18 septembrie 2013.

[2] Top 20 Films of 1975 by Domestic Revenue. Box Office Report via Internet Archive. Retrieved 18 septembrie 2013.

[NewYork-3] Simon, John (12 ianuarie 1976). „Over the Mountains, Across the Oceans, Beyond the Pale”. New York. p. 58.

[4] ttp://www.cbsnews.com/8301-33816_162-57464351/bogart-bacall-grace-person-to-person-a-look-back/?tag=showDoorFlexGridLeft;flexGridModule^{[nefuncțională]}

[5] Tajikistan & The High Pamirs: A Companion and Guide, Robert Middleton & Huw Thomas, Odyssey, 2008, ISBN 962-217-773-5

[NY_Times-6] „The Man Who Would Be King (1975)”. The New York Times. Accesat în 30 decembrie 2008.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]