Ordinul „Coroana României”
Ordinul „Coroana României” a fost înființat de regele Carol I în 14 martie 1881, după ce România a fost proclamată regat.[1] Coroana României – în grad de cavaler – ordin ce avea menirea de a răsplăti servicii deosebite aduse statului, se conferea atât militarilor, cât și civililor.[2] Proiectul modelului de medalie a fost realizat de artistul român Theodor Aman.
| „Coroana României” | |
.gif) Ordinul „Coroana României” în grad de Mare Cruce (1881) | |
Decernată de  România
| |
| Tip | Ordin civil și militar |
|---|---|
| Eligibilitate | Civili și militari |
| Decernată pentru | Servicii deosebite aduse statului |
| Statut | Activ |
| Descriere | Cinci clase |
| Statistici | |
| Creată la | 14 martie 1881 |
| Atribuite | nelimitat la clasa V (Cavaler) |
| Clasificare | |
| Decorația superioară | Ordinul „Steaua României” |
.jpg) Ordinul Coroana României în grad de Mare Cruce (1932) | |
Grade
modificareOrdinul avea cinci clase, majoritatea cu un număr limitat.
1881
modificareLa început, numărul beneficiarilor români în viață, în orice moment, era limitat la următorii:
- Mare Cruce (limitat la 25 membri)
- Mare Ofițer (limitat la 80 membri)
- Comandor (limitat la 150 membri)
- Ofițer (limitat la 300 membri)
- Cavaler (numere nelimitate)
1932
modificareÎn 1932, a fost majorat numărul maxim de beneficiari români în viață în orice moment:[3]
- Mare Cruce (limitat la 150 membri)
- Mare Ofițer (limitat la 300 membri)
- Comandor (limitat la 500 membri)
- Ofițer (limitat la 1500 membri)
- Cavaler (numere nelimitate)
1938 (civil)
modificareÎn februarie 1938, numărul maxim de beneficiari români în viață în orice moment a fost mărit pentru versiunea civilă a ordinului:[4]
- Mare Cruce (limitat la 200 membri)
- Mare Ofițer (limitat la 400 membri)
- Comandor (limitat la 1000 membri)
- Ofițer (limitat la 2000 membri)
- Cavaler (numere nelimitate)
1938 (militar)
modificareÎn 1938, o nouă versiune a ordinului a fost creată special pentru personalul militar. Aceasta prezenta o coroană între cruce și panglică. La momentul creării au fost statuate următoarele numere maxime totale de beneficiari români în viață la un moment dat: [5] Distincțiile în timp de război nu au fost luate în considerare în acest număr.[3].
- Mare Cruce (limitat la 50membri)
- Mare Ofițer (limitat la 100 membri)
- Comandor (limitat la 250 membri)
- Ofițer (limitat la 500 membri)
- Cavaler (numere nelimitate)
Descriere
modificareVarianta din 1881
modificare-
Mare Cruce, tip 1, civil, în cutie originală -
Comandor (revers), tip 1, civil -
Cavaler: Tipul 1, civilă, pe o panglică pentru curaj militar, o combinație atipică. -
Alexandru Munteanu poartă o cruce de comandor, tip 1, civil. -
Carol I, rege al României, purtând steaua de Mare Cruce de tip 1 (în dreapta).
.jpg)
Decorația se prezintă astfel:[6]
- Pe avers conține o cruce de Malta, cu dimensiunea de 40 mm, smălțuită roșu, cu marginile de metal. În centru are un medalion rotund din același smalț roșu si cu o bordură albă. Medalionul poartă pe avers coroana regală de argint și pe bordură inscripția „Prin noi înșine – 14 martie 1881”. Între brațele crucii se află cifra regelui Carol I, din metal.
- Pe revers, în mijloc apare inscripția „10 Mai”, iar pe bordură inscripția „1866-1877-1881”.
Panglica ordinului este albastră, cu câte o dungă de argint pe margine.[6]
Versiunea pentru militari, avea pe revers două spade.
Varianta din 1932
modificare-
Mare Cruce.
Tip 2, civil. -
Mare Ofițer.
Stânga: Ofițer (miniatură)
Tip 2, civil. -
Dr Dimitrie Tușinschi, Mare Ofițer, acordat în 1936. Tip 2, civil.
Este practic identică cu versiunea din 1881, cu deosebirea că pe avers în locul coroanei regale apare cifra regală, iar între brațele crucii în loc de cifra regală apare coroana regală.
Varianta din 1938
modificare-
Cavaler, militar tip 2, cu săbii încrucișate care semnifică o distincție de război. -
Ofițer, militar tip 2, cu săbii încrucișate care semnifică o distincție de război.
Era destinată militarilor, fiind cu spade. Pentru merite deosebite era suspendată de o coroană. Panglica era albastră cu o dungă argintie lată pe mijloc și câte una aurie la extremități. Pentru merite deosebite în confruntarea cu inamicul ordinul putea fi conferit și cu panglica Medaliei Virtutea Militară (o panglică roșie cu câte o dungă albastră la extremități).[7]
Ordinul avea cinci clase: Cavaler, Ofițer, Comandor, Mare Ofițer și Mare Cruce.[7] În total au existat 29 de variante.[8] Inspirându-se după modelul ordinului de război german Crucea de Fier, mareșalul Antonescu va hotărî ca la primele trei grade ale ordinelor Steaua României și Coroana României, cu spade și panglica Medaliei Virtutea Militară să se poată acorda – pentru fapte de vitejie deosebite, citate prin ordin de zi – și o „frunză de stejar”, care se atașa pe panglică.[2]
Varianta din 2011
modificareOrdinul Coroana României, reînființat de regele Mihai la 30 decembrie 2011, devine ordin dinastic (al familiei regale). El va recompensa meritele cetățenilor români și străini care aduc un aport substanțial la dezvoltarea și consolidarea României, prin acțiuni publice sau prin excelență în profesie, pentru fapte puse în slujba statului si a națiunii.[9] Ca și variantele anterioare ordinul are cinci grade: Cavaler, Ofițer, Comandor, Mare Ofițer si Mare Cruce.
Ordinul Coroana României are forma unei cruci cu brațe egale, emailate în roșu, avand de jur-imprejurul brațelor o dungă de email alb, iar între brațe cifrul regelui Carol I. În mijlocul crucii se află un medalion roșu cu o dungă de email alb, pe aversul căruia este aplicată coroana regală de oțel, deviza „Prin noi înșine” și data „14 martie 1881”. Medalionul central de pe revers are pe mijloc, pe emailul roșu, data „10 MAI” și pe cercul din email alb, împrejur, anii „1866-1877-1881”. Panglica este din moar albastru-închis, cu o dungă de culoarea oțelului pe fiecare margine.[9]
Acordare
modificareVersiunea din 1882 a Ordinului Coroana României cu spade a fost conferită tuturor ofițerilor activi sau în rezervă ai Armatei Române, participanți la luptele din 1916-1917 și 1918-1919.[2]
Versiunea din 1932 avea numărul limitat, cu excepția gradului de Cavaler; ordinul putea avea maximum 1500 Ofițeri, 600 Comandori, 300 Mari Ofițeri și 150 de Mari Cruci, însemnele fiind identice pentru civili și militari, doar din 1938 militarii având însemnul diferențiat.[2]
În ierarhia din cel de-al Doilea Război Mondial era al treilea ordin după Ordinul Mihai Viteazul (cu trei clase) și Ordinul Steaua României (cu șase grade).[2]
Decorația a fost scoasă din uz în 1947[2] și reintrodusă de regele Mihai în 2011.[9]
Note
modificare- ^ Despre decorații Arhivat în , la Wayback Machine., Monetăria Statului, accesat 21 martie 2009
- ^ a b c d e f Istoricul decorațiilor, Cancelaria Ordinelor, accesat 21 martie 2009
- ^ a b Klietmann, Kurt-Gerhard: Phaleristik Rumänien, Band 1, Berlin 1975, pp. 28-31.
- ^ Decretul nr. 914 din 22 februarie 1938. Tipărit în: „Monitorul Oficial”, nr. 45/1938, 23 februarie 1938, p. 1010.
- ^ Decret nr. 915 din 22 februarie 1938. Tipărit în: „Monitorul Oficial”, nr. 45/1938, 23 februarie 1938, p. 1010.
- ^ a b Angela Mureșan Noi ordine și medalii intrate în colecția muzeului albaiulian[nefuncțională] mnuai.ro, accesat 2 martie 2009
- ^ a b Ordinul Coroana României, worldwar2.ro, accesat 21 martie 2009
- ^ Order of the Crown of Romania Arhivat în , la Wayback Machine., marksmedals.com, accesat 21 martie 2009
- ^ a b c Statutul Ordinului Coroana Romaniei, familiaregala.ro, accesat 2015-09-10
Bibliografie
modificare- Ștefan Catone, Neculae Șerbănescu, Bedivan Dumitrașcu - România - Decorații 1859-1991, București: Editura Cover, 1992.
- en David Littlejohn - Foreign Legions of the Third Reich R. Vol 4. R. James Bender Publishing, p. 118.
Vezi și
modificareLegături externe
modificare
Materiale media legate de Ordinul Coroana României la Wikimedia Commons- de Brockhaus Konversationslexikon Vol 10 Page 0757
