Origo Gentis Langobardorum

Origo Gentis Langobardorum este o lucrare în limba latină din secolul al VII-lea care meționează mitul originii longobarzilor. În prima parte este cuprinsă originea și etimologia numelui longobarzilor, iar în continuarea lucrării este menționată o listă a regilor longobarzi până la Perctarit (672-688).

Un codex din secolul al X-lea Origo gentis Langobardorum din Reims, aflat acum la Berlin.
Un codex ilustrat Origo gentis Langobardorum din secolul al XI-lea, aflat acum în Salerno.

ManuscriseModificare

Lucrarea este păstrată sub forma a trei codexuri, majoritatea cuprinzând articole de lege strânse în timpul domniei lui Rothari și cunoascute ca Edictum Rothari sau Leges Langobardorum.[1] Astfel, Origo Gentis Langobardorum este păstrat sub forma a trei manuscrise:

  • Modena, Biblioteca Capitolare 0.I.2 (secolul al IX-lea),
  • Cava de' Tirreni, Archivio Della Badia 4, (începutul secolului al IX-lea)
  • Madrid, Biblioteca Nacional 413 (începutul secolului al XI-lea).

ConținutModificare

Este o traducere liberă.

OriginiModificare

 
Odin, alături de Frigg, uitându-se la femeile din tribul Winnili (1905) de Emil Doepler.
 
Femeile din tribul Winnili cu părul legat sub forma unei bărbi uitându-se la Odin și Frigg (1905) de Emil Doepler.

Textul menționează insula Scandanan, teritoriul poporului Winnili. Conducătorul lor era o femeie numită Gambara care avea doi fii Ybor and Agio. Conducătorii vandalilor, ambrilor și a assilor le-au cerut să le plătească tribut, dar aceștia au refuzat, spunându-le că preferă să lupte împotriva lor. Ambrii și assii au mers la Godan și l-au cerut ajutorul în obținerea victoriei peste Winnili. Godan le-a răspuns că va oferi victoria celui pe care îl va vedea primul la răsăritul soarelui. În același timp, Gambara și fii săi i-au cerut lui Frigg, soția lui Godan, ajutorul în obținerea victoriei. Frigg i-a sfătuit ca femeile din tribul Winnili trebuie să își lege părul capului în jurul feței pentru a oferi impresia unei bărbi și să se alăture bărbaților pe câmpul de luptă. La răsărit, Frigg a întors patul soțului ei spre est, trezindu-l. Astfel, Godan a văzut femeile din Winnili, cu părul legat în jurul feței, și a întrebat „Cine sunt acești bărboși?”, iar Frigg i-a răspuns, din moment ce i-ai denumit, oferă-le victoria și așa a făcut. Din acea zi, tribul Winnili sunt numiți Langobarzi, „bărbi lungi”.

MigrareaModificare

După aceasta, longobarzii au migrat spre Golaida (posibil în zona râului Oder), iar mai târziu au stăpânit Aldonus and Anthaib (necunoscut, posibil în Bavaria) și Bainaib (sau Banthaib; posibil în Boemia) și Burgundaib (posibil teritoriul burgunzilor, pe Rinul mijlociu). Longobarzii l-au ales rege pe Agilmund, fiul lui Agion, din linia lui Gugingus. Mai târziu, au urmat Laiamicho din aceiași dinastie și Lethuc (care a domnit aproximativ 40 de ani). Lethuc a succedat de fiul său, Aldihoc, iar după acest, Godehoc a domnit.

Teritoriile danubieneModificare

Audochari a venit de la Ravenna cu alani și a ajuns la Rugilanda (Austria Inferioară, la nord de Dunăre) pentru a lupta împotriva rugilor. Audo a reușit să le ucidă regele Theuvanue și s-a întors în Italia cu mulți prizonieri. Longobarzii au trăit în Rugilanda timp de câțiva ani.

Gudehoc a fost succedat de fiul său, Claffo, și el de fiul său, Tato. Longobarzii au zăbovit la Feld timp de trei ani, timp în care Tato l-a ucis pe Rodolfo, regele herulilor.

Wacho, fiul lui Unichus, l-a ucis pe Tato, iar Ildichus, fiul lui Tato, a încercat să-și răzbune tatăl, dar a eșuat și a trebuit să se refugieze la gepizi, unde a și murit. Wacho a avut trei neveste, prima Raicunda, fiica lui Fisud, rege al turingilor, a doua Austrigusa, o gepidă, cu care a avut două fiice, Wisigarda, care s-a căsătorit cu Theudipert, regele francilor, și Walderada, care s-a căsătorit cu Suscald, un alt rege al francilor, căruia nu i-a plăcut și i-a dat-o lui Garipald, iar a treia soție Silinga, fiica regelui herulilor, cu care a avut un fiu numit Waltari, care și-a succedat tatăl. Waltari a domnit timp de șapte ani. Farigaidus a fost ultimul din linia de Lethuc.

După Waltari a urmat Auduin, care i-a condus pe longobarzi în Panonia. Alboin, fiul lui Auduin, a fost următorul la tron, a luptat și l-a ucis pe Cunimund, rege al gepizilor. Alboin a luat-o de soție pe Rosemunda, fiica lui Cunimund.

ItaliaModificare

După ce longobarzii au stat în Panonia timp de 42 de ani, Albuin i-a condus în Italia, în luna aprilie, iar doi ani mai târziu, Alboin a devenit lord al Italiei. El a domnit timp de trei ani, înainte de a fi ucis de Hilmichis și soția sa, Rosemunda, în palatul din Verona. Longobarzii, cu toate acestea, nu i-au permis lui Hilmichis să uzurpe tronul.

După Alboin, Cleph a fost rege timp de doi ani. Apoi a urmat un interval de doisprezece ani, în care longobarzii au fost conduși de diverși duci. După aceasta, Autarinus a fost rege timp de șapte ani. El s-a căsătorit cu Theudelenda, fiica lui Garipald, și cu Walderada a Bavariei. Autarinus l-a numit pe fratele Walderei, Gundoald, duce de Asti.

Agilulf, ducele de Torino, s-a căsătorit cu regina Theudelenda, devenind rege al longobarzilor. Și-a ucis inamicii (Zangrolf din Verona, Gaidulf din Bergamo). Cu Theudelenda, el a avut o fiică numită Gunperga și a domnit timp de șase ani.

NoteModificare

  1. ^ Vgl. Abels Übersetzung: Otto Abel (Hrsg.): Paulus Diakonus und die übrigen Geschichtsschreiber der Langobarden. Berlin 1849, S. 3 (Digitalisat bei Google Books) (Reihe Die Geschichtsschreiber der deutschen Vorzeit in deutscher Bearbeitung, herausgegeben von G. H. Pertz, J. Grimm, K. Lachmann, L. Ranke, K. Ritter).

BibliografieModificare

  • Georg Waitz Monumenta Germaniae Historica. Scriptores rerum Langobardicarum et Italicarum (SS rer. Lang.) Impensis Bibliopolii Hahniani Hannover 1878 Origo gentis Langobardorum.
  • Annalisa Bracciotti: Origo gentis Langobardorum. Introduzione, Testo critico, Commento. (Biblioteca di cultura romanobarbarica, Band 2). Rom 1998, ISBN 88-85876-32-3.

Legături externeModificare