Ortonectide
Ortonectidele (Orthonectida) (din greaca ortho, orthos= drept + necto, nēktos = a înota + ida = sufix pentru taxoni superiori: ordine, clase, unele încrengăturii) este o încrengătură de paraziți puțin cunoscuți ai nevertebratelor marine[3] care sunt printre cele mai simple animale multicelulare. Denumirea grupului vine de la faptul că adulții înoată în linie dreaptă în masa apei.
Ortonectide | |
---|---|
Două ortonectide de sex feminin din specii diferite | |
Stare de conservare | |
Risc scăzut (LC)
| |
Clasificare științifică | |
Domeniu: | Eukaryota |
Regn: | Animalia |
Subregn: | Mesozoa |
Încrengătură: | Orthonectida Giard, 1877 [1][2] |
Modifică text |
Informații biologice
modificareAdulții sunt animale vermiforme minuscule, care consistă dintr-un strat de celule ciliate înconjurând o grupare de celule sexuale. Ortonectidele înoată libere prin corpurile gazdelor, care includ viermii lați, polichetele, bivalvele și echinodermele. Acestea nu sunt hermafrodite, existând masculi și femele.[4]
Atunci când sunt gata de reproducere, adulții părăsesc gazda, iar spermatozoizii penetrează corpul femelei (adică are loc fertilizarea internă). Zigotul rezultat se dezvoltă într-o larvă cu cili care iese din corpul mamei și caută o gazdă în care să își petreacă stadiul parazitar. Când o găsește, larva își pierde cilii și devine o larvă plasmodială cu sincițiu, care se sparge în multe celule individuale care devin următoarea generație de adulți.[4]
Clasificare
modificareÎncrengătura Orthonectida conține aproximativ 20 de specii cunoscute, dintre care Rhopalura ophiocomae este cea mai studiată[3]. Ortonectidele nu se divid în clase sau ordine, și conține doar două familii.
La descoperirea sa în 1877, ortonectidele au fost descrisă ca o clasă[5] și alteori considerată ca un ordin din Mesozoa (care pe atunci era considerat încrengătură). Studii recente au arătat că ortonectidele sunt destul de diferite de rhombozoare, cealaltă încrengătură din Mesozoa[3].
Specii cunoscute:
- Familia Rhopaluridae Stunkard, 1937
- Genul Ciliocincta
- Ciliocincta akkeshiensis Tajika, 1979 – Hokkaido, Japonia; în viermi lați (Turbellaria)
- Ciliocincta julini (Caullery and Mesnil, 1899) – în polichetele din Atlanticul de Nord-est
- Ciliocincta sabellariae Kozloff, 1965 – Insulele San Juan, WA (SUA); în polichete (Neosabellaria cementarium)
- Genul Intoshia
- Intoshia leptoplanae Giard, 1877 – Atlanticul de Nord, în viermi lați (Leptoplana)
- Intoshia linei Giard, 1877 – Atlanticul de Nord, în nemertini (Lineus)
- Intoshia major Shtein, 1953 – Oceanul Arctic; în gastropode (Lepeta, Natica, Solariella)
- Intoshia metchnikovi (Caullery & Mesnil, 1899) – Atlanticul de Nord, în polichete și nemertini
- Intoshia paraphanostomae (Westblad, 1942) – Atlanticul de Nord, în acoele
- Intoshia variabili (Alexandrov & Sljusarev, 1992) – Oceanul Arctic, în viermi lați (Macrorhynchus)
- Genul Rhopalura
- Rhopalura elongata Shtein, 1953 – Arctic Ocean, in bivalves (Astarte)
- Rhopalura gigas (Giard, 1877)
- Rhopalura granosa Atkins, 1933 – Atlanticul de Nord-est, în bivalve (Pododesmus)
- Rhopalura intoshi Metchnikoff – Marea Mediterană, în nemertini
- Rhopalura litoralis Shtein, 1953 – Oceanul Arctic, în gastropode (Lepeta, Natica, Solariella)
- Rhopalura major Shtein, 1953
- Rhopalura murmanica Shtein, 1953 – Arctic Ocean, în gastropode (Rissoa, Columbella)
- Rhopalura ophiocomae Giard, 1877 – Atlanticul de Nord-est, în ofiuride (de obicei Amphipholis)
- Rhopalura pelseneeri Caullery & Mesnil, 1901 – Atlanticul de Nord-est, în polichete și nemertini
- Rhopalura philinae Lang, 1954 – Atlanticul de Nord-est, în gastropode
- Rhopalura pterocirri de Saint-Joseph, 1896 – Atlanticul de Nord-est, în polichete
- Rhopalura vermiculicola
- Genul Stoecharthrum
- Stoecharthrum burresoni Kozloff, 1993
- Stoecharthrum fosterae Kozloff, 1993
- Stoecharthrum giardi Caullery & Mesnil, 1899 – Atlanticul de Nord-est, în polichete
- Stoecharthrum monnati Kozloff, 1993 – Atlanticul de Nord-est, în moluște
- Genul Ciliocincta
- Familia Pelmatosphaeridae
- Genul Pelmatosphaera
- Pelmatosphaera polycirri Caullery & Mesnil, 1904 – Atlanticul de Nord-est, în polichete și nemertini
Referințe
modificare- ^ H. Furuya & J. van der Land (). „Orthonectida”. World Register of Marine Species. Accesat în .
- ^ Orthonectida Giard, 1877 (TSN 57409). Integrated Taxonomic Information System.
- ^ a b c Ben Hanelt, David Van Schyndel, Coen M. Adema, Louise A. Lewis & Eric S. Loker (noiembrie 1996). „The phylogenetic position of Rhopalura ophiocomae (Orthonectida) based on 18S ribosomal DNA sequence analysis”. Molecular Biology and Evolution. 13 (9): 1187–1191. doi:10.1093/oxfordjournals.molbev.a025683. PMID 8896370.
- ^ a b Robert D. Barnes (). Invertebrate Zoology. Philadelphia, PA: Holt-Saunders International. pp. 247–248. ISBN 0-03-056747-5.
- ^ Alfred Mathieu Giard (). „Sur les Orthonectida, classe nouvelle d'animaux parasites des Échinodermes et des Turbellariés”. Comptes Rendus (în French). 85 (18): 812–814.
Bibliografie
modificare- Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Vol. I. Editura didactică și pedagogică. București 1972
- Firă Valeria, Năstăsescu Maria. Zoologia nevertebratelor. Editura Didactică și pedagogică, București, 1977
- Matic Z., Solomon L., Năstăsescu M., Suciu M., Pisică C., Tomescu N. Zoologia nevertebratelor, Editura Didactică și Pedagogică. București. 1983
- Skolka Marius. Zoologia nevertebratelor. Universitatea “Ovidius” Constanța. 2003
- Georgescu, D. Animale nevertebrate. Morfofizioloige. Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 1997.