Osatura însumează totalitatea elementelor și pieselor longitudinale și transversale care formează structura de rezistență a navei.

Secţiune într-o navă în care se văd elemente de osatură

După modul cum sunt alcătuite și dispuse elementele de rezistență față de principalele plane de referință ale navei, se deosebesc două feluri de elemente de osatură: longitudinală și transversală. Osatura navei se confecționează din lemn sau din metal după felul și destinația navei.

Osatura longitudinală

modificare

Osatura longitudinală este alcătuită din următoarele elemente:

  • carlingăgrindă montată pe fundul navei paralelă cu contrachila și leagă între ele coastele
  • chilă - piesă situată longitudinal pe fundul navei care se întinde pe toată lungimea de la pupa la prova
  • contrachilă - dublează chila pe toată lungimea ei cu scopul de a întări fundul navei
  • curenți de punte - elemente care susțin, întăresc și leagă între ele puntea
  • etambou - prelungirea chilei la pupa
  • etravă - prelungirea chilei care se curbează și se îndreaptă în sus, vertical sau oblic la extremitatea prova.
  • muradă - stringher care leagă capetele superioare ale coastelor
  • stringheri (curenți de bordaj) - elemente dispuse de-a lungul bordurilor

Osatura transversală

modificare

Osatura transversală are următoarele piese:

  • coastă - element de rezistență care dă și menține forma corpului navei, fixat de chilă la distanțe intercostale
  • traversă - grindă care unește capetele superioare ale coastelor pe toată lungimea navei
  • varangă - dublează coastele cu scopul de a da o rezistență mai mare fundului navei.

Vezi și

modificare

Bibliografie

modificare
  • Anton Bejan, Mihai Bujeniță, Dicționar de marină, București, Editura Militară, 1979
  • Ilie Manole, Gh. Ionescu: Dicționar Marinăresc, București, Editura Albatros, 1982