Wikipedia

Osbert Sitwell

Sir Osbert Sitwell, Bt
Date personale
Nume la naștereFrancis Osbert Sacheverell Sitwell
Născut6 decembrie 1892(1892-12-06)
Londra, Anglia
Decedat (76 de ani)
lângă Florența, Italia
Cauza decesuluicauze naturale (boala Parkinson) Modificați la Wikidata
PărințiSir George Sitwell, 4th Baronet[*][[Sir George Sitwell, 4th Baronet (British politician, died 1943)|​]][4][3]
Lady Ida Denison[*][[Lady Ida Denison ((died 1937))|​]][4][3] Modificați la Wikidata
Frați și suroriSacheverell Sitwell[*][[Sacheverell Sitwell (scriitor britanic)|​]][2][3]
Edith Sitwell[1][3]  Modificați la Wikidata
Partener(i)David Stuart Horner
Căsătorit cuDavid Stuart Horner[*][[David Stuart Horner ((1900-1983))|​]][3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit
 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei (–) Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
romancier[*]​
critic literar[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[5] Modificați la Wikidata
StudiiEton College[*][[Eton College (school in Windsor and Maidenhead, UK)|​]][1]
Ludgrove School[*][[Ludgrove School (school in Wokingham, UK)|​]]
Activitatea literară
Activ ca scriitor1919–1962
Limbilimba engleză  Modificați la Wikidata
Note
PremiiCompanion of Honour[*][[Companion of Honour (award in the Order of the Companions of Honour)|​]]
Comandor al Ordinului Imperiului Britanic[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sir Francis Osbert Sacheverell Sitwell, al cincilea baronet, (n. , Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Castello di Montegufoni⁠(d), Toscana, Italia) a fost un scriitor englez. Sora sa mai mare a fost poeta Edith Sitwell, iar fratele său mai mic a fost Sacheverell Sitwell. Ca și frații săi, și-a dedicat viața artei și literaturii.

Tinerețe modificare

Sitwell s-a născut pe 6 decembrie 1892 la 3 Arlington Street, Londra. Părinții săi au fost Sir George Reresby Sitwell, al patrulea baronet, genealogist și antichar și Lady Ida Emily Augusta ( née Denison). A crescut în reședința familiei de la Renishaw Hall, Derbyshire și la Scarborough, și a mers la Școala Ludgrove, apoi la Colegiul Eton din 1906 până în 1909. Mulți ani, biografia sa din Who’s Who a conținut sintagma „Educ[ație]: în timpul sărbătorilor din Eton".[10]

În 1911 s-a alăturat regimentului de cavalerie ușoară Sherwood Rangers Yeomanry, dar, nefiind numit ca ofițer de cavalerie, a fost transferat la Gărzile de Grenadieri de la Turnul Londrei de unde, în timpul serviciului său, putea frecventa teatre și galerii de artă.

Armată modificare

La sfârșitul anului 1914, Sitwell a ajuns în tranșeele din Franța, lângă Ypres (Belgia). Aici a scris prima sa poezie, descriind-o ca fiind „Un anumit instinct și o combinație de sentimente, până acum, neatinse care s-au unit pentru a mă conduce pe hârtie”. „Babel” a fost publicată în The Times la 11 mai 1916. În același an, el a avut primele colaborări și antologii literare cu fratele și sora sa, trio-ul fiind denumit de obicei simplu ca Sitwells.

Activitate politică și de altă natură modificare

În 1918 a părăsit armata cu gradul de căpitan și a contestat alegerile generale din 1918 ca candidat al Partidului Liberal pentru Scarborough și Whitby, terminând pe locul doi.

Sitwell a făcut campanii pentru conservarea clădirilor georgiene și a fost responsabil pentru salvarea Sutton Scarsdale Hall, acum deținută de English Heritage. El a fost un membru timpuriu și activ al Grupului Georgian.

De asemenea, a avut un interes pentru paranormal și s-a alăturat Ghost Club, care la acea vreme era relansat ca o societate de cină dedicată dezbaterii și subiectelor paranormale.

Cariera de scriitor modificare

Lucrări modificare

Prima lucrare de ficțiune a lui Sitwell, Triple Fugue, a fost publicată în 1924, iar vizitele din Italia și Germania au produs Discursions on Travel, Art and Life (1925). Primul său roman, Before the Bombardment - Înainte de bombardament (1926), care are loc într-un hotel în afara sezonului, a fost bine revizuit - Ralph Straus, care a scris pentru revista Bystander, l-a numit-o „o piesă aproape impecabilă a scrisului satiric”, iar Beverley Nichols a lăudat „bogăția” frumuseții și a spiritului său”.[11] Romanul său ulterior, The Man Who Lost Himself - Omul care s-a pierdut pe sine (1929), a fost o aventură cu totul diferită și nu a fost primit la fel de bine de către critică. Cu toate acestea, a fost reeditat de numeroase ori.[12]

Sitwell, sigur pe sine în privința tehnicilor sale literare, a continuat să scrie mai multe romane, printre care Miracle on Sinai (1934) și Those Were the Days (1937), care nu au primit aceleași recenzii strălucitoare ca și primele sale romane. O colecție de povestiri Open the Door (1940), al cincilea său roman A Place of One's Own (1940), Selected Poems - Poemele sale selectate (1943) și o carte de eseuri Sing High, Sing Low (1944) au fost rezonabil de bine primite. „The Four Continents - Cele patru continente” (1951) este o carte de călătorie, reminiscență și observație.

Autobiografie modificare

În 1943 a început o autobiografie care a avut până la urmă patru volume: Left Hand, Right Hand- Mna stângă, mâna dreaptă (1943), The Scarlet Tree - Copacul stacojiu (1946), Great Morning - Marea dimineață (1948) și Laughter in the Next Room - Râsete în camera următoare (1949). Scriind în jurnalul literar The Adelphi, George Orwell a declarat că, „deși gama pe care o acoperă este îngustă, trebuie să se numere printre cele mai bune autobiografii ale vremii noastre”.[13] Autobiografia lui Sitwell a fost urmată de o colecție de eseuri despre diverși oameni pe care i-a cunoscut, Noble Essences: A Book of Character (1950) și un postscript, Tales my Father Taught Me (1962).

Titlu de baronet modificare

După ce tatăl lui Sitwell a murit, în 1943, a devenit al cincilea baronet.

Moarte modificare

Sitwell suferea de boala Parkinson din anii 1950; la jumătatea anilor ’60 această afecțiune devenise atât de severă încât a trebuit să renunțe la scris. El a murit la 4:15 pm, la 4 mai 1969, în Italia, la Montegufoni, un castel de lângă Florența,pe care tatăl său îl cumpărase abandonat în 1909 și l-a restaurat ca reședință personală. Castelul a fost lăsat nepotului său, Reresby; banii i-au fost lăsați fratelui său Sachie. Sitwell a fost incinerat și cenușa lui a fost îngropată în Cimitero Evangelico degli Allori din Florența, împreună cu o copie a primei sale lucrări, Înainte de bombardament.[14]

Bibliografie (selecție) modificare

  • Triple Fugue (povestiri) (1924)
  • Discursions on Travel, Art and Life (eseuri) (1925)
  • Before the Bombardment (roman) (1926)
  • The Man Who Lost Himself (roman) (1929)
  • Collected Poems and Satires (1931)
  • Winters of Content, More Discursions on Travel, Art and Life (1932)
  • Dickens (1932)
  • Miracles on Sinaï (Novel) (1934)
  • Penny Foolish: A Book of Tirades and Panegyrics (1935)
  • Those Were the Days (roman) (1937)
  • A Place of One's Own (roman) (1940)
  • Selected Poems (1943)
  • Left Hand! Right Hand! (Autobiografie, Vol.1) (1944)
  • Sing High, Sing Low (eseuri) (1944)
  • The Scarlet Tree (Autobiografie, Vol.2) (1946)
  • Four Songs of the Italian Earth (1948)
  • Great Morning (Autobiografie, Vol.3) (1947)
  • Laughter in the Next Room (Autobiografie, Vol.4) (1948)
  • Noble Essences (Autobiografie, Vol.5) (1950)
  • Tales My Father Taught Me (1962)
  • Pound Wise (ultima sa lucrare completă) (1963)

Referințe modificare

Note modificare

  1. ^ a b The Feminist Companion to Literature in English[*][[The Feminist Companion to Literature in English (Biographical dictionary of women writers)|​]], p. 988  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ The Oxford Companion to English Literature[*][[The Oxford Companion to English Literature (reference work from Oxford University Press)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c d e Kindred Britain 
  4. ^ a b The Peerage 
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b Modernist Journals Project 
  8. ^ a b Osbert Sitwell, SNAC, accesat în  
  9. ^ a b Osbert Sitwell, Find a Grave, accesat în  
  10. ^ Who Was Who, 1961-1970. A and C Black. . p. 1040. 
  11. ^ Quotes from thumbnail publicity for the Oxford University Press edition of the novel, introduced by Victoria Glendinning.
  12. ^ Author's Preface, 1929 – 'The Man Who Lost Himself' (LTMI Ed., 2007)
  13. ^ The Adelphi, July–September 1948, reprinted in Orwell:Collected Works, It Is What I Think, p.398
  14. ^ Pearson, pp 503-504

Surse modificare

  • Sitwell, Osbert, Rat Week: An Essay on the Abdication, Michael Joseph, 1986, ISBN: 0 7181 1859 6
  • Pearson, John, Cuvânt înainte la Rat Week de Osbert Sitwell, Michael Joseph, 1986, ISBN: 0 7181 1859 6

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osbert_Sitwell&oldid=15601349