Oste mit Nebenbächen
| Oste mit Nebenbächen | |
  | |
| Poziția |  Stade Germania |
|---|---|
| Coordonate | 53°22′03″N 9°21′13″E / 53.3674°N 9.3536°E |
| Suprafață | 3.720 ha  |
| Înființare | |
| Cod Natura 2000 | DE2520331 |
Modifică date / text  | |
Oste mit Nebenbächen este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 3.720,15 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Oste mit Nebenbächen este situat la coordonatele 53°22′08″N 9°08′36″E / 53.3689°N 9.1433°E.
Înființare
modificareSitul Oste mit Nebenbächen a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 2000 pentru a proteja 9 specii de animale.[1][2]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 23 de habitate naturale: Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Genista, Vegetație psamofilă uscată cu pășuni deschise de Corynephorus și Agrostis, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști umede nord-atlantice cu Erica tetralix, Pajiști uscate europene, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Turbării active, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion), Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).[2]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[1]
- amfibieni (1): triton cu creastă (Triturus cristatus)
- mamifere (1): vidră de râu (Lutra lutra)
- nevertebrate (2): libelule (Leucorrhinia pectoralis), Ophiogomphus cecilia
- pești (5): avat (Aspius aspius), Cobitis taenia Complex, Lampetra fluviatilis, cicar (Lampetra planeri), somonul (Salmo salar)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 5 specii de plante, 4 specii de amfibieni, 1 specie de nevertebrate.[1]
Note
modificare- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Oste mit Nebenbächen”. Accesat în .
- ^ a b „Oste mit Nebenbächen”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .