Palatul Urania din Cluj-Napoca
(Redirecționat de la Palatul Urania din Cluj)
Palatul Urania | |
Palatul Urania din Cluj-Napoca | |
Clădire | |
---|---|
Stil arhitectural | Secesiunea vieneză |
Loc | Cluj-Napoca |
Oraș | Cluj-Napoca[1] Cluj-Napoca |
Țară | România |
Adresă | Str. Horea 4-6, municipiul Cluj-Napoca[1] |
Coordonate | 46°46′30″N 23°35′15″E / 46.774999°N 23.587534°E |
Terminată | 1910 |
Echipa de proiectare | |
Arhitect | Géza Kappeter |
Modifică date / text |
Palatul Urania din Cluj-Napoca (str. Horea nr. 4), construit la 1910 după planurile arhitectului Géza Kappeter, este una dintre clădirile reprezentative pentru receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca, avându-l ca prim proprietar pe Udvari András (clădirea va fi achiziționată în data de 10 decembrie 1910), producător de trăsuri și om pasionat de cinematografie[2]. Clădirea este proiectul-soră al Uraniei din Viena.
Istoric
modificareÎn anul 1964 cinematograful din incinta clădirii a fost redenumit în 23 August, pe atunci ziua națională a României. După 1989 a primit numele de Favorit, de asemenea fără legătură cu Urania. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.
Referințe
modificare- Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.
- Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București.
Bibliografie
modificare- Varga Attila; Rus Gabriela - Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1967-1918), Editura Argonaut, Vol.1, 2017.
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Palatele Secessionului clujean, 23 mai 2012, Leonard Horvath, Ioan Ciorca, România liberă
- ^ a b Monuments database,
- ^ Varga Attila; Rus Gabriela (). Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), Vol. 1. Argonaut. p. 115.