Paleogeologia este statutul geologic istoric al unei anumite zone, sau studiul istoriei geologice și al originilor Pământului, inclusiv refaceri ale formei anterioare ale continentelor, istoria și evoluția formei geologice a suprafeței sale, formarea și dezvoltarea continentelor etc. Rocile sedimentare, care constituie 75% din uscatul planetei, sunt compuse din materiale ce provin din roci mai vechi și din resturile de plante și animale. Rocile sedimentare dau indicii despre formațiuni terestre din trecut, cum ar fi mările și deșerturile, chiar dacă acum se află în zone aride sau jungle.

Aceste informații, împreună cu fosilele și tehnicile moderne de datare a rocilor, i-au ajutat pe savanți să reconstituie istoria geologică a Pământului.

Scara geologică împarte cei 4,6 miliarde ani de istorie a Terrei în unități de timp de lungimi diferite.

SemanticăModificare

Mai multe perioade geologice sunt denumite după locul în care au fost studiate rocile din acea perioadă:

Jurasic, după munții Jura.

Permian, după provincia Perm, din Rusia.

Cambrian, după numele roman al Țării Galilor.

Altele sunt numite după o caracteristică importantă a rocilor din acea perioadă:

Carbonifer, pentru straturile sale de cărbune.

Cretacic, de la latinescul pentru cretă (creta), după depunerile masive de cretă din acea vreme.

Scara geologică de timpModificare

Ani în urmă Eră Perioadă Epocă Evenimente-cheie
10.000-prezent Cenozoic Cuaternar Holocen Creșterea nivelului mărilor post-glaciațiune
1,8 milioane-10.000 Cenozoic Terțiar Pleistocen Ultima glaciațiune. Istmul Bering leagă Asia de America de Nord
5-1,8 milioane Cenozoic Terțiar Pliocen America de Nord se leagă de cea de Sud
23-5 milioane Cenozoic Terțiar Miocen Se formează calota glaciară antarctică
34-23 milioane Cenozoic Terțiar Oligocen Începe formarea munților Himalaia. Se deschide Marea Roșie
57-34 milioane Cenozoic Terțiar Eocen Australasia se separă de Antarctica. Începe formarea gheții la poli
56-57 milioane Cenozoic Terțiar Paleocen Se formează Munții Stâncoși. India se apropie de Asia
144-65 milioane Mezozoic Cretacic Gondwana se rupe
208-144 milioane Mezozoic Jurasic Pangeea se desparte în Laurasia la nord și Gondwana la sud. Se formează Oceanul Atlantic
245-208 milioane Mezozoic Triasic Deșerturi foarte întinse
286-245 milioane Paleozoic Permian Supercontinentul Pangeea e intact
360-286 milioane Paleozoic Carbonifer Mările interioare aproape acoperă America de Nord și Europa. Păduri întinse formează cărbune
408-360 milioane Paleozoic Devonian Se formează munții din nord-vestul Europei și nord-estul Americii
438-408 milioane Paleozoic Silurian Primele recifuri de corali și plante de uscat
505-438 milioane Paleozoic Ordovician Începe formarea munților din nord-estul Americii. Glaciațiune în Sahara
550-505 milioane Paleozoic Cambrian Primele dovezi ale unor forme complexe de viață
4,6 miliarde-550 milioane Precambrian Nașterea planetei, formarea scoarței, apariția primelor forme de viață. Nașterea atmosferei

Mișcarea continentelorModificare

Marile plăci în care e împărțită scoarța Terrei cuprind continente întregi și mari regiuni oceanice, dar nici o placă nu are exact aceleași limite cu un continent. Odată cu deplasare plăcilor, continentele și bazinele oceanice și-au schimbat forma, mărimea și locul.

Acum circa 250 milioane de ani, toate continentele erau reunite într-un singur supercontinent - Pangeea (pan - totul, gaea - pământ).

Acum circa 200 milioane de ani, acesta a început să se rupă în continente mai mici care s-au deplasat treptat în pozițiile lor actuale, astfel încât, astăzi lumea este împărțită în șapte plăci, pe fiecare aflîndu-se continesnte și oceane.Unele limite sunt divergente (plăcile se depărtează),altele sunt convergente (plăcile se apropie),iar a treia cateogorie o reprezintă faliile transformante (alunecă unele pe langă altele.)

Cele șapte fragmente principale ale scoarței terestre alunecă doar cu câțiva centimetri pe an.De-a lungul timpului,în decursul erelor geologice, unele zone ale scoarței s-au deplasat dintr-o parte în alta a lumii, acest fenomen, numit tectonica plăcilor este cea mai importantă forță care ne modelează planeta.

Indicii paleogeologiceModificare

Printre dovezile că mai demult continentele erau reunite într-un singur continent se află:

Grabenuri și rifturiModificare

Punctele slabe din scoarța Pământului permit magmei să urce, împingând și fisurând suprafața. odată cu depărtatea lentă a marginilor crăpăturii, mari plăci de rocă se scufundă, iar centrul va forma un șanț cu fundul plat. Grabenul din Africa de Est, valea Rinului și Rio grande sunt, toate, văi de graben.

S-ar putea ca marele graben Est-African să fie prima etapă a ruperii unui continent, așa cum s-a întâmplat cu Pangeea.