Wikipedia

Paolo Monelli (scriitor)

ziarist și scriitor italian
Pentru un fotbalist, vedeți Paolo Monelli.
Paolo Monelli
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Fiorano Modenese, Emilia-Romagna, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Roma, Italia Modificați la Wikidata
Cetățenie Italia (–)
 Regatul Italiei (–) Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[2][4] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeBernardo Prisco[1]  Modificați la Wikidata
Premiiricompensa al valor militare[*][[ricompensa al valor militare (Italian medal established in 1833)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Paolo Monelli (n. 15 iulie 1891, Fiorano Modenese – d. 19 noiembrie 1984, Roma ) a fost un ziarist și scriitor italian.

Paolo Monelli (al treilea numărând din stânga) în Primul Război Mondial - 1915

Biografie

modificare

Participă ca ofițer al trupelor alpine în Primul Război Mondial, care va fi subiectul central al operei sale în Eu și germanii și Pantofii în soare. Aceasta din urmă, scrisă sub forma unui jurnal, este considerată una din cele mai bune opere ale sale. Împreună cu Orio Vergani , Riccardo Bacchelli , Mario Marchi Vellani , și mulți alții este fondator al Premiului Bagutta , creat într-un restaurant italian din Milano. Pasiunea sa pentru vin și mâncare bună l-a determinat să scrie itinerarul gastronomic Il ghiottone errante cu imagini "apetisante" (realizate de prietenul său "anti-alcool" Giuseppe Novello ed OP), care este de fapt manualul băutorului adevărat. În 1963 s-a căsătorit cu Palma Bucarelli, director al Galeriei Naționale de Artă Modernă din Roma. Temele cărților sale, susținute de un stil caustic și incisiv, care variează între documentare istorică (Roma - 1943), biografia anecdotică (Mussolini - mic burgez - 1968), scrierea despre jurnalism (Questo mestieraccio - 1930), obiceiuri italiene și limba italiană (Barbaro dominio - 1933, L'alfabeto di Bernardo Prisco),portrete de critica contemporană (Umbre chinezești), cronici narative (Moartea unui diplomat) și nuvela pseudo-istorică O aventură în secolul întâi.[5][6][7]

Premii

modificare

În 1961 el a câștigat Premiolino pentru portretul lui Guido Piovene apărut în rubrica I contemporanei al girarrosto.[8]

Note

modificare
  1. ^ Dizionario degli scrittori italiani contemporanei pseudonimi: 1900-1975[*][[Dizionario degli scrittori italiani contemporanei pseudonimi: 1900-1975 |​]], p. 217  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ „Paolo Monelli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ „Noialpini”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ O aventură în secolul întâi, Editura Eminescu, 1977. Traducător: Anca și Alexandru Balaci. Catalogul colecției Clepsidra (Editura Eminescu)
  7. ^ „Paolo Monelli - O aventura in secolul intii”. Accesat în – via www.targulcartii.ro. 
  8. ^ „Explicația oficială a Premiolino”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Referințe

modificare

Primato (rivista)

Legături externe

modificare
 
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Paolo Monelli.

http://www.noialpini.it/monelli_paolo.htm Arhivat în , la Wayback Machine.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paolo_Monelli_(scriitor)&oldid=15553227