Parco Nazionale d'Abruzzo
| Parco Nazionale d'Abruzzo | |
 | |
  | |
| Poziția |  Provincia L'Aquila Italia |
|---|---|
| Coordonate | 41°51′01″N 13°41′14″E / 41.850278°N 13.687222°E |
| Suprafață | 58.880 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT7110205 |
Modifică date / text  | |
Parco Nazionale d'Abruzzo este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 58.880 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Parco Nazionale d'Abruzzo este situat la coordonatele 41°51′01″N 13°41′14″E / 41.850278°N 13.687222°E.
Înființare
modificareSitul Parco Nazionale d'Abruzzo a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 3 specii de plante și 50 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2020[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 33 de habitate naturale: Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Pajiști alpine și boreale, Lespezi calcaroase, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici, Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion), Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Mlaștini alcaline, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Peșteri inaccesibile publicului, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri de stejar alb estice, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Iazuri temporare mediteraneene, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (3): Astragalus aquilanus, papucul doamnei (Cypripedium calceolus), Himantoglossum adriaticum
- păsări (30): potârnichea de stâncă (Alectoris graeca), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca saxatilis), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), buha (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), presură de grădină (Emberiza hortulana), Falco biarmicus, șoim călător (Falco peregrinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), lișiță (Fulica atra), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Leiopicus medius, ciocârlie de pădure (Lullula arborea), rață fluierătoare (Mareca penelope), gaia neagră (Milvus migrans), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), cinghiță alpină (Montifringilla nivalis), vrabie de stâncă (Petronia petronia), corcodel mare (Podiceps cristatus), Prunella collaris, stăncuță alpină (Pyrrhocorax graculus), Pyrrhocorax pyrrhocorax, mărăcinar (Saxicola rubetra), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierlă gulerată (Turdus torquatus)
- amfibieni (3): Bombina pachypus, Salamandrina terdigitata, Triturus carnifex
- mamifere (9): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), Rupicapra pyrenaica ornata, urs brun (Ursus arctos)
- nevertebrate (4): Austropotamobius pallipes, fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Osmoderma eremita, Rosalia alpina
- pești (2): Rutilus rubilio, salmo cettii (Salmo cetti)
- reptile (2): șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata), Vipera ursinii
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 131 de specii de plante, 1 specie de amfibieni, 2 specii de mamifere, 41 de specii de nevertebrate.[2]
Note
modificare- ^ a b DM 29/12/2020 - G.U. 33 del 09-02-2021
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Parco Nazionale d'Abruzzo”. Accesat în .
- ^ a b „Parco Nazionale d'Abruzzo”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .