Partida spaniolă

Partida spaniolă este o deschidere care începe cu mutările:

	a	b	c	d	e	f	g	h
8									8
7									7
6									6
5									5
4									4
3									3
2									2
1									1
	a	b	c	d	e	f	g	h

1.e4 e5

2.Cf3 Cc6

3.Nb5

Partida spaniolă este una dintre cele mai populare deschideri. Se mai numește și deschiderea Ruy López, în onoarea șahistului spaniol Ruy López de Segura, care analizează această deschidere în cartea sa Librio del Ajedrez, scrisă în 1561.

Cea de-a treia mutare a albului amenință calul care apără pionul de pe e5, amenințat de calul de pe f3. Aparent, albul amenință să câștige pionul respectiv cu 4.Nxc6 dxc6 5.Cxe5, dar negrul poate răspunde cu 5...Dd4, atacând în același timp calul și pionul de pe e4; jocul poate continua 6.Cf3 Dxe4+ 7.De2 Dxe2+ 8.Rxe2, după care echilibrul material este restabilit, iar negrul are o poziție bună. 3.Nb5 este totuși o mutare bună, pentru că dezvoltă o piesă și pregătește rocada. Cum însă mutarea nu aduce nici o amenințare imediată, negrul poate răspunde în mai multe feluri.

Teoria partidei spaniole este cea mai studiată între cele ale jocurilor deschise (1.e4 e5). La aproape fiecare mutare sunt mai multe alternative rezonabile, care au fost în marea lor majoritate cercetate în adâncime. De obicei posibilitățile de continuare a jocului sunt împărțite în două părți: negrul joacă apărarea Morphy (3...a6) sau joacă altceva. Variațiile în care negrul joacă altceva decât 3...a6 sunt mai vechi și în general mai simple, dar apărarea Morphy este mai des jucată astăzi.

Negrul mută altceva decât 3...a6=la f2

Apărarea Morphy 3...a6=b5..

	a	b	c	d	e	f	g	h
8									8
7									7
6									6
5									5
4									4
3									3
2									2
1									1
	a	b	c	d	e	f	g	h