Paul-Jacques-Aimé Baudry
Paul-Jacques-Aimé Baudry | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Paule Saint Mordé Baudry |
Născut | [3][4][5][6][7] Bourbon-Vendée, Pays de la Loire, Franța[8][2] |
Decedat | (57 de ani)[3][4][5][9][10] Paris, Franța[8][2] |
Înmormântat | Cimitirul Père-Lachaise tombe de Paul Baudry[*] |
Frați și surori | Ambroise Baudry[*] |
Copii | Cécile Paul-Baudry[*] |
Cetățenie | Franța[8][11] |
Ocupație | pictor |
Locul desfășurării activității | Paris[2][8] Roma[2] |
Limbi vorbite | limba franceză[4] |
Activitate | |
Studii | Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris, Academia Franceză din Roma[1] |
Pregătire | Antoine Sartoris[*] , Michel Martin Drolling |
Profesor pentru | Marcel Rieder |
Mișcare artistică | academism[2] |
Opere importante | Jacob wrestles with the angel[*] , Alfred Beurdeley[*] , The Pearl and the Wave[*] |
Premii | Prix de Rome () Prix de Rome () Comandor al Legiunii de Onoare[*] () |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Paul-Jacques-Aimé Baudry (n. , Bourbon-Vendée, Pays de la Loire, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un pictor francez.
Viața
modificareBaudry s-a născut în 1828 în La Roche-sur-Yon, în Vendée. A studiat arta cu Michel Martin Drolling și s-a înscris la École des Beaux-Arts în 1845.[12] A câștigat Prix de Rome în 1850 pentru tabloul său cu Zenobia găsită pe malul râului Araxes.[13]
Talentul său s-a dovedit de la început a fi strict academic, plin de eleganță și grație, dar oarecum lipsit de originalitate.În timpul șederii sale în Italia, Baudry s-a inspirat puternic din arta italiană cu manierismul lui Correggio, așa cum reiese foarte clar din cele două lucrări pe care le-a expus la Salonul din 1857 și care au fost achiziționate pentru Luxemburg: Martirul unei Fecioare Vestale și Pruncul.[13]
Leda, Sfântul Ioan Botezătorul și Portretul lui Beul, expuse în același timp, au luat premiul I în acel an. De-a lungul acestei perioade de început, Baudry a ales în mod obișnuit subiecte mitologice sau fanteziste, unul dintre cele mai demne de remarcat fiind Perla și valul (1862).
O singură dată a încercat să realizeze un tablou istoric, Charlotte Corday după asasinarea lui Marat (1861); și s-a întors de preferință la prima categorie de subiecte sau la pictarea portretelor unor oameni iluștri din vremea sa: Guizot, Charles Garnier, Edmond About.[13][14]
Lucrările care au încununat reputația lui Baudry au fost decorațiunile sale murale, care arată multă imaginație și un mare talent artistic pentru culoare, așa cum se poate vedea în frescele de la Curtea de Casație din Paris, la castelul de Chantilly și în unele reședințe private, la Hôtel Fould și Hôtel Paiva, dar, mai ales, în decorațiunile din foaierul Operei Garnier.
Acestea, peste treizeci de tablouri în total, printre care și compoziții figurative de dans și muzică, l-au ocupat pe pictor timp de zece ani. Baudry a fost membru al Académie des beaux-arts(d), succedându-i lui Jean-Victor Schnetz(d).
Baudry a murit la Paris în 1886.[13] Este înmormântat în cimitirul Pere Lachaise din Paris, cu un monument uriaș și extrem de sculptural.
Onoruri
modificare- 1878 : Membru al Academiei Regale de Științe, Litere și Arte Plastice din Belgia[15]
Moștenire
modificareDoi dintre colegii săi, Paul Dubois(d) și Marius Jean Mercié, cooperând cu fratele său, arhitectul Baudry, i-au ridicat un monument funerar în cimitirul Père Lachaise din Paris (1890). [13]
Statuia lui Baudry de la La Roche-sur-Yon (1897) este realizat de Jean-Léon Gérôme.
Galerie
modificare-
Euterpe (detail) la foaierul mare al Operei Palais.
-
Venus și Cupidon, 1849
-
Iacob luptându-se
cu îngerul, 1853 -
Perla și valul, 1862, Prado
-
Nud masculin ghemuit la Muzeul Metropolitan de Artă, 1864–74
-
Nud masculin așezat (recto); Nud masculin ghemuit (verso) la Metropolitan Museum of Art, 1864–74
-
Studiu pentru Muza Thalia la Muzeul Metropolitan de Artă
Referințe și surse
modificare- Referințe
- ^ AGORHA, accesat în
- ^ a b c d e RKDartists
- ^ a b (Jacques-Aimé-)Paul Baudry, Baudry, (Jacques-Aimé-)Paul[*]
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Paul Jacques Aimé Baudry (în franceză), Baza de date Léonore
- ^ Paul-Jacques-Aimé Baudry, Allgemeines Künstlerlexikon Online
- ^ a b c d „Paul-Jacques-Aimé Baudry”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Paul Baudry, Roglo
- ^ Paul Baudry (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ Grunchec 1985, p. 147.
- ^ a b c d e Chisholm 1911.
- ^ Larousse, Pierre (1869). Grand Dictionnaire Universel [du XIXe Siecle] Francais: A-Z 1805-76. France: Administration du Grand dictionnaire universel. p. 117.
- ^ Index biographique des membres et associés de l'Académie royale de Belgique (1769-2005). p 24
- Surse
- Acest articol conține text din Chisholm, Hugh, ed. (). „Baudry, Paul Jacques Aimé”. Encyclopædia Britannica (ed. 11). Cambridge University Press., o publicație aparținând domeniului public.
- H. Delaborde, Notice sur la vie et les ouvrages de Baudry (1886); Ch. Ephrussi, Baudry, sa vie et son oevre (1887). (H. FR.)
- Grunchec, P. (1985). The Grand Prix de Rome: Paintings from the École des Beaux-Arts, 1797-1863. Washington, DC: International Exhibitions Foundation. ISBN: 0883970759.