Paul Kazuo Kuroda
Paul Kazuo Kuroda | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1 aprilie 1917 prefectura Fukuoka, Japonia |
Decedat | (84 de ani)
Las Vegas, Nevada, USA |
Căsătorit cu | Louise Morren |
Copii | Dr. Paul K. Kuroda, Jr. Dr. Mitzio Kuroda Elledge Annette Kuroda Russell |
Cetățenie | Japonia Statele Unite ale Americii |
Ocupație | chimist cadru didactic universitar[*] |
Activitate | |
Instituție | Universitatea Statului Arkansas[*] |
Alma Mater | Universitatea Tokio |
Cunoscut pentru | a prezis existența reactorilor naturali de fisiune nucleară și a plutoniului ca element primordial |
Premii | Glenn T. Seaborg Award for Nuclear Chemistry[*] ()[1] |
Modifică date / text |
Paul Kazuo Kuroda (n. 1 aprilie 1917, Prefectura Fukuoka, Japonia[2] - d. 16 aprilie 2001, Las Vegas, Nevada[3]) a fost un chimist și fizician nuclearist american de origine japoneză.
Cariera
modificareA obținut diploma de doctor la Universitatea Imperială din Tokyo sub îndrumarea profesorului Kenjiro Kimura.
Prima lui lucrare a fost publicată în 1935. Și-a concentrat activitatea cu precădere în domeniile radio- și cosmochimiei, cele mai multe dintre cele 40 de lucrări publicate înainte de 1944 fiind despre chimia izvoarelor apelor termale. În 1944 a devenit cel mai tânăr membru al Facultății de Chimie din cadrul Universității Imperiale din Tokyo, iar după al Doilea Război Mondial a continuat să activeze în domeniul radiochimiei până în 1949, în pofida interdicțiilor din Japonia privitoare la acest domeniu.
La sosirea sa din 1949 în Statele Unite l-a întâlnit pe Glenn Seaborg, fapt care a impulsionat și mai mult cariera sa către studiul domeniului radioactivității. Nefiind însă cetățean american, între 1950-1952 a evectuat un stagiu postdoctoral la Universitatea din Minnesota în domeniul chimiei analitice (coordonatori: Ernest Birger Sandell și Izaak Maurits Kolthoff).
În 1952 a devenit asistent universitar in domeniul Chimie la Universitatea din Arkansas, unde a coordonat 64 de lucrări de doctorat. A obținut cetățenie american în 1955, iar în 1979 a devenit primul profesor de chimie „Edgar Wertheim” al Universității din Arkansas, funcție din care s-a retras oficial în anul 1987, rămânând un cercetător activ și după pensionare.
Activitate științifică
modificarePaul Kazudo Kuroda a publicat circa 400 de lucrări științifice. Remarcabile sunt următoarele două descoperiri:
În 1956, Paul Kazudo Kuroda a fost primul care a postulat[4] posibilitatea existentei reactorilor naturali de fisiune nucleară în decursul existenței geologice a Pământului. Validitatea presupunerii sale a fost dovedită în septembrie 1972, prin descoperirea de astfel de reactori fosili la minele de uraniu de la Oklo, Gabon.
În 1960 a postulat prezența 244Pu la începuturile sistemului solar. Acest fapt a fost confirmat ulterior de excesul de xenon de pe meteoritul Pasamonte, fapt atribuit fisionării 244Pu.
Premii
modificare- Premiului pentru Chimie Pură al Societății Japoneze de Chimie (1949)
- Premiul Societății Americane de Chimie pentru cel mai bun chimist din sud (1973)
- Premiul Societății Americane de Chimie pentru cel mai bun chimist din regiunea centru–vest (1977)
- Premiul Societății Americane de Chimie pentru aplicații ale științelor nuclear în chimie (1978)
- Premiul Shibata al Societății Japoneze de Geochimie (1991)
Note
modificare- ^ https://www.acs.org/funding/awards/glenn-seaborg-award-for-nuclear-chemistry/past-recipients.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Oliver K. Manuel. „Professor Paul Kazuo Kuroda (1917-2001), Geochemical Journal 35 (2001) 211-212” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „DR. PAUL KAZUO KURODA”.
- ^ Paul Kazuo Kuroda. „On the nuclear physical stability of the uranium minerals, Journal of Chemical Physics, (1956) 25, 781