Pavel Lebedev

Pavel Lebedev
Date personale
Născut	12/24 decembrie 1827 Gubernia Tver⁠(d), Imperiul Rus
Decedat	23 aprilie/5 mai 1892 (64 de ani) Kazan, Imperiul Rus
Înmormântat	Kazan
Cetățenie	Imperiul Rus
Religie	creștinism ortodox[*]​
Ocupație	preot
Limbi vorbite	limba rusă
Funcția episcopală

Pavel Lebedev (în rusă Пётр Васильевич Лебедев; n. 12/24 decembrie 1827, Gubernia Tver^⁠(d), Imperiul Rus – d. 23 aprilie/5 mai 1892, Kazan, Imperiul Rus) a fost un cleric ortodox rus.

Date biografice

Originar din Gubernia Tver, Lebedev a intrat în monahism la 28 iunie 1853, iar pe data de 26 decembrie a aceluiași an a fost ridicat la rangul de ieromonah. În 1858 a ajuns arhimandrit.

Pe 8 septembrie 1868 a fost hirotonit episcop de Vyborg, iar în 1869 Episcop de Ladoga.

Pe data de 23 iunie 1871 a fost numit episcop de Chișinău și Hotin. Pe data de 1 aprilie 1879 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop.

În 1887 a fost numit arhiepiscop de Kazan, funcție pe care a îndeplinit-o până la finalul vieții. A decedat pe data de 23 aprilie 1892, fiind înmormântat în Kazan.

Episcop de Chișinău și Hotin

Arhiepiscopul Pavel a dus o campanie intensă de rusificare a românilor basarabeni. Acesta a interzis predicile în limba română, a distrus cărțile scrise în limba română (inclusiv pe cele cu alfabet chirilic românesc) și i-a eliminat pe preoții ce nu voiau să țină slujbe în limba rusă, înlocuindu-i cu rusofoni. Pentru atitudinea sa antiromânească a fost poreclit "Românofagul" (mâncătorul de români). Activitatea sa antiromânească a fost consemnată și de istoricul și lingvistul rus Nikolai Durnovo.