Deschide meniul principal
Peștera Calului
Generalități
Localizare comuna Întregalde, Alba satul Sfârcea, județul Alba
Adâncime-16 m
Lungime48 m
Altitudine1230 m.d.M.
Coordonate46°11′41″N 23°20′31″E
Descoperire1965
GeologieCalcar
Număr de intrări1
ObservațiiPeșteră activa

Peștera Calului este o peștera activă, de mici dimensiuni din Munții Trascău, grupare montană a Apusenilor.

LocalizareModificare

Peștera se află pe teritoriul satului Necrilești, comuna Întregalde județul Alba, în partea centrală a Munților Trascău, pe Platoul Ciumerna, în bazinul hidrografic al râului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Alba Iulia- Întregalde. De aici, pe drumul forestier până în cătunul Necrilești (5 km), apoi pe jos sau cu o mașină de teren înca 2 km până pe Platoul Ciumerna. Ea se află la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la 46°11′41″N 23°20′31″E

DescriereModificare

Intrarea este situată la baza unui perete de stâncă, un rest de dolină [1] prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva izvoare situate în apropiere. Apa se pierde printre bolovanii podelei după câțiva metri de la intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani. În anumite perioade ale anului, probabil datorită diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri.

Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii.

IstoricModificare

Peștera a fost găsita, explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1968. Câțiva ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj organizează o tabără de decolmatări la Peștera Calului fără rezultate notabile.

ArheologieModificare

În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize.

FaunaModificare

Am identificat exemplare de Myotis myotis, și Limonia nubeculoasa.

Condiții de vizitareModificare

Peștera este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat.

NoteModificare

  1. ^ Dolinele, formele exocarstice elementare cele mai frecvente, sînt pîlnii mai mult sau mai puțin rotunde săpate în calcar. Dolinele au diametre de la câțiva metri la peste 1 km, adâncimi pîna la 100 m și suprafețe de la O,17 la 150.000 m². Ele se grupează formând mari cîmpuri în care densitatea este de 200-400 pe km², putând să acopere 300.000 m² pe km². Dolinele iau naștere prin dizolvarea treptată a calcarului, ceea ce duce la scobirea formei în roca (doline de dizolvare), la coborârea unui strat ce acoperă calcarele (doline de subsidență) sau la prăbușirea unui gol preexistent (doline de prăbușire). Modul de formare poate fi dedus dupa forma sau după analiza situației geologice.

BibliografieModificare

  • Marcian Bleahu- Minții Trascău 1980
  • Clubului de Speologie Polaris Blaj- Arhiva.

Legături externeModificare

Vezi șiModificare