Peștera Calului (Munții Trascău)

Geografie
Peștera Calului
Localizare	comuna Întregalde, Alba satul Sfârcea, județul Alba
Lungime	48 m
Adâncime	-16 m
Altitudine	1230 m.d.M.
Descoperire	1965
Geologie	Calcar
Număr de intrări	1
Alte informații
Peșteră activa
Modifică date / text

Peștera Calului este o peștera activă, de mici dimensiuni din Munții Trascău, grupare montană a Apusenilor.

Localizare modificare

Peștera se află pe teritoriul satului Necrilești, comuna Întregalde județul Alba, în partea centrală a Munților Trascău, pe Platoul Ciumerna, în bazinul hidrografic al râului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Alba Iulia- Întregalde. De aici, pe drumul forestier până în cătunul Necrilești (5 km), apoi pe jos sau cu o mașină de teren înca 2 km până pe Platoul Ciumerna. Ea se află la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la 46°11′41″N 23°20′31″E ({{PAGENAME}}) / 46.19472°N 23.34194°E

Descriere modificare

Intrarea este situată la baza unui perete de stâncă, un rest de dolină ^[1] prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva izvoare situate în apropiere. Apa se pierde printre bolovanii podelei după câțiva metri de la intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani. În anumite perioade ale anului, probabil datorită diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri.

Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii.

Istoric modificare

Peștera a fost găsita, explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1968. Câțiva ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj organizează o tabără de decolmatări la Peștera Calului fără rezultate notabile.

Arheologie modificare

În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize.

Fauna modificare

Am identificat exemplare de Myotis myotis, și Limonia nubeculoasa.

Condiții de vizitare modificare

Peștera este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat.

Note modificare

^ Dolinele, formele exocarstice elementare cele mai frecvente, sînt pîlnii mai mult sau mai puțin rotunde săpate în calcar. Dolinele au diametre de la câțiva metri la peste 1 km, adâncimi pîna la 100 m și suprafețe de la O,17 la 150.000 m². Ele se grupează formând mari cîmpuri în care densitatea este de 200-400 pe km², putând să acopere 300.000 m² pe km². Dolinele iau naștere prin dizolvarea treptată a calcarului, ceea ce duce la scobirea formei în roca (doline de dizolvare), la coborârea unui strat ce acoperă calcarele (doline de subsidență) sau la prăbușirea unui gol preexistent (doline de prăbușire). Modul de formare poate fi dedus dupa forma sau după analiza situației geologice.

Bibliografie modificare

Marcian Bleahu- Minții Trascău 1980
Clubului de Speologie Polaris Blaj- Arhiva.

Legături externe modificare

Ciumerna
Cheile Întregalde Arhivat în 22 septembrie 2010, la Wayback Machine.
Huda lui Papara - Website Arhivat în 19 octombrie 2010, la Wayback Machine.

Vezi și modificare

[1] Dolinele, formele exocarstice elementare cele mai frecvente, sînt pîlnii mai mult sau mai puțin rotunde săpate în calcar. Dolinele au diametre de la câțiva metri la peste 1 km, adâncimi pîna la 100 m și suprafețe de la O,17 la 150.000 m². Ele se grupează formând mari cîmpuri în care densitatea este de 200-400 pe km², putând să acopere 300.000 m² pe km². Dolinele iau naștere prin dizolvarea treptată a calcarului, ceea ce duce la scobirea formei în roca (doline de dizolvare), la coborârea unui strat ce acoperă calcarele (doline de subsidență) sau la prăbușirea unui gol preexistent (doline de prăbușire). Modul de formare poate fi dedus dupa forma sau după analiza situației geologice.

[1]