Peștera de pe Piciorul Babelor
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Peștera de pe Piciorul Babelor | |
| Geografie | |
|---|---|
| Localizare | comuna Moroeni, județul Dâmbovița |
| Lungime | 91 m |
| Adâncime | + 123 m |
| Altitudine | - 14,9 m.d.M. |
| Descoperire | 1982 |
| Geologie | Conglomerate |
| Număr de intrări | 1 |
| Alte informații | |
| pestera gravitationala | |
Modifică date / text  | |
Peștera de sub Piciorul Babelor este o peșteră formata din conglomerate din Munții Bucegi.
Localizare modificare
Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peștera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanților, denivelare inconfundabilă de circa 20 m, vizibilă tocmai din versantul apusean al Bucegilor, de o parte și cealaltă a potecii se află intrările în Peștera de pe Piciorul Babelor (dreapta, într-o mică depresiune de circa zece metri diametru, aflată cu 8 m mai sus de traseul marcat) și în Avenul de sub Babele (stânga, printre denivelările sterpe a ceea ce s-a dorit a fi pârtie de schi).
Formare modificare
Peștera de pe Piciorul Babelor este o cavitate formata ca urmare a tracțiunii exercitate de forța gravitațională asupra abruptului din apropiere. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri.
Descriere modificare
Peștera de pe Piciorul Babelor este o peșteră din Munții Bucegi descoperită pe 20 iunie 1982 de Ștefan Vârlan. O săptămână mai târziu ea era explorată și cartată de Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan, Manus Vișan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare, extensie plan 37,2 m. Intrarea se află la 2030 m altitudine. Galeria ce se profilează nu pare și nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității. În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul pentru ca apoi spațiile să se dezvolte în gresie.
Note modificare
Bibliografie modificare
- Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, București, Clubul Național de Turism pentru Tineret
- Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavități pe Piciorul Babelor - Buletin speologic, 11, 1987, paginile 175-184, București, Federația Română de Turism-Alpinism