Petru Condrea
Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |
Petru Condrea | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 7 ianuarie 1888 Bârlad |
Decedat | 13 decembrie 1967 București |
Cetățenie | România |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Domeniu | Microbiologie |
Instituție | Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași |
Cunoscut pentru | Organizator și conducător al filialei din Iași a Institutului „I. Cantacuzino” (1950) |
Premii | „Medic emerit” (1954) |
Modifică date / text |
Petru Condrea (n. 7 ianuarie 1888, Bârlad – d. 13 decembrie 1967, București) a fost un medic român, profesor de microbiologie la Facultatea de Medicină din Iași.
Biografie
modificarePetru Condrea s-a născut la Bârlad într-o familie de institutori. Absolvent al Liceului „Gheorghe Roșca Codreanu” din orașul natal, s-a înscris la Facultatea de Medicină din București ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1906-1911. A fost interesat de microbiliogie încă din perioada studiilor medicale si a participat, în 1913, la campania antiholerică din Bulgaria. Începând cu anul următor lucrează, sub conducerea lui Ioan Cantacuzino, la pregătirea tezei de doctorat în Laboratorul de medicină experimentală și obtine titlul de „Doctor în medicină și chirurgie” în 1915. În anii următori își continuă pregătirea în domeniul microbiologiei la Institutul de Anatomie Patologică al Universității din Berlin și la Institutul de Anatomie Patologică al Universității din Paris. Începe cariera didactică în 1918, ca preparator la Catedra de Medicină Experimentală a Facultății de Medicină din București, și parcurge toate treptele ierarhiei universitare, în paralel cu activitatea desfașurată la Institutul „I. Cantacuzino” ca șef de secție.[1][2][3]
În 1946 a fost numit profesor la Catedra de Bacteriologie a Facultății de Medicină din Iași, continuând, în paralel, și activitatea de cercetare în domeniile virusologiei și microbiologiei. Petru Condrea a fost un specialist recunoscut în producția de seruri și antitoxine și a realizat vaccinul antitularemic. Începând cu anul 1950 a organizat și condus filiala din Iași a Institutului „I. Cantacuzino”. I s-a acordat titlul de „Medic emerit” în 1954. Profesorul Condrea s-a retras din învățământ în 1958 însă a continuat munca de cercetare la Institutul „Ioan Cantacuzino” din București.[4]
Referințe
modificare- ^ Ionel Maftei, „Un precursor – medicul Petru Condrea” Arhivat în , la Wayback Machine., Evenimentul, 22 ianuarie 2003
- ^ Duca E., „Prof. Petru Condrea: centenarul nașterii”. Rev Med Chir Soc Med Nat Iași. 1988 Jan-Mar;92(1):205-7, PMID 3293151
- ^ D. Buiuc, Carmen Pânzaru, „La centenarul Catedrei de Microbiologie din Iași, omagiu înaintașilor”, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași, 2011, vol. 115, nr. 1, PMID 21688589
- ^ Ionel Maftei, „Medicul Petru Condrea – 35 de ani de la moarte”[nefuncțională], Evenimentul, 4 decembrie 2002