Piața 22 Decembrie din Suceava

Piața 22 Decembrie este o piață publică amenajată în centrul municipiului Suceava, în fața Casei de Cultură a Sindicatelor. Mai este cunoscută sub numele de Piața Centrală sau Esplanada din fața Casei de Cultură, iar până în 1989 s-a numit Piața 23 August.

Piața 22 Decembrie din Suceava

Așezare modificare

Piața 22 Decembrie este un spațiu public pietonal de formă dreptunghiulară ce reprezintă punctul central al orașului Suceava. Piața se întinde între Casa de Cultură (la vest) și Bulevardul Ana Ipătescu (la est), paralel cu Strada Nicolae Bălcescu (la nord), fiind traversată pe lățime în partea sa vestică de Strada Ștefan cel Mare. Datorită poziționării, piața mai este denumită de localnici Esplanada din fața Casei de Cultură.

Din partea estică a spațiului public se realizează accesul către Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă verde a orașului. Tot în vecinătatea estică se află un restaurant McDonald's și stația centrală de transport public local. Pe lungime, Piața 22 Decembrie este mărginită de blocuri de locuințe. În extremitatea sud-vestică se află clădirea fostei societăți IRE, iar în cea nord-vestică blocul ce a găzduit Hotelul „Suceava” (denumit anterior Hotel „Central”). După traversarea pieței, Strada Ștefan cel Mare se continuă către nord până în Strada Curtea Domnească, în apropiere de Biserica Sfântul Dumitru, constituind artera pietonală din centrul Sucevei, o zonă preponderent comercială.

Sub Piața 22 Decembrie se află două parcări subterane, ce pun la dispoziția sucevenilor 162 de locuri de parcare. Parcarea din partea estică a pieței are peste 100 de locuri, iar accesul rutier se realizează din rondul amenajat la intersecția între Strada Nicolae Bălcescu și Bulevardul Ana Ipătescu. Parcarea din partea vestică a pieței are circa 55 de locuri, iar accesul rutier se realizează din Strada Ciprian Porumbescu, din rondul amenajat în spatele Casei de Cultură.

 
Piața 22 Decembrie, traversată de segmentul pietonal al Străzii Ștefan cel Mare. În partea dreaptă se observă edificiul Casei de Cultură, iar în plan îndepărtat turla bisericii romano-catolice din Suceava.

Istoric modificare

Piața 22 Decembrie s-a numit inițial Piața 23 August, nume ce a fost schimbat după Revoluția din decembrie 1989. Ea a apărut în anii '60, ca urmare a sistematizării centrului Sucevei din perioada comunistă, când o mare parte din clădirile vechi au fost demolate și pe locul lor a apărut un complex nou de blocuri de locuințe.[1]

Între clădirile demolate se numără și Casa Națională, edificiu format din două corpuri, primul ridicat la începutul secolului al XX-lea, cel de-al doilea ridicat între anii 1926-1932, pe spațiul actualei piețe. Casa Națională a fost realizată după proiectul arhitectului Konrad Bittner și a reprezentat sediul instituțiilor culturale ale Sucevei: Biblioteca Centrală, Muzeul orașului Suceava și Muzeul „Porumbescu”, Școala Română și Însoțirea orășenilor români, Casinoul funcționarilor români. Lucrările de excavare executate în anul 2011 în vederea construirii parcării subterane au scos la iveală fundațiile acestui imobil care a fost cândva reprezentativ pentru orașul Suceava.[2]

În perioada 1965-1969 a fost ridicată clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, astfel piața centrală fiind redusă considerabil în partea sa vestică.[3] În spațiul deschis care constituie actuala piață au fost evitate construcțiile din cauza prezenței unor izvoare, care se continuă apoi către est, în Parcul Șipote-Cetate. Timp de circa patru decenii, configurația acestui spațiu public a rămas aproape neschimbată, până în anul 2010, când au început lucrările de construcție la parcările subterane din subsolul pieței. Lucrările au fost finalizate la sfârșitul anului 2012, cele două parcări fiind inaugurate și deschise publicului la data de 1 decembrie.[4]

Monumente modificare

Arhitecții au sistematizat piața centrală astfel încât să aibă deschidere spre Cetatea de Scaun a Sucevei și Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Parcul Șipote-Cetate. Aceste două obiective pot fi observate din piața publică.

În anul 1976, în partea vestică a spațiului, lângă Casa de Cultură a Sindicatelor, a fost amplasată Statuia lui Petru al II-lea Mușat, monument din bronz cu înălțimea de 3,62 metri, realizat de către sculptorul Paul Vasilescu și închinat voievodului moldovean Petru al II-lea Mușat (1375-1391), cel care a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava și din vremea căruia datează primul document de atestare a orașului (1388).[5] La data de 9 decembrie 2010, ca urmare a faptului că în Piața 22 Decembrie a început să se amenajeze la începutul lunii noiembrie a aceluiași an o întinsă parcare subterană, autoritățile locale au mutat Statuia lui Petru Mușat la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei din Parcul Șipote-Cetate.[6] La 23 octombrie 2015, statuia a fost readusă în centrul orașului,[7] însă nu pe vechiul amplasament, ci în spațiul verde din vecinătatea Palatului Administrativ, vizavi de Muzeul de Științele Naturii.[8]

La data de 28 mai 2009, de Ziua Eroilor României, a fost dezvelită Statuia „Bucovina înaripată”, operă a sculptorului Mircea Dăneasa. Monumentul a fost amplasat în Piața 22 Decembrie, vizavi de Casa de Cultură.[9] La 9 decembrie 2010, monumentul a fost reamplasat în Parcul Drapelelor din apropierea Palatului Administrativ.[10][11]

La 10 aprilie 2009, în estul Pieței 22 Decembrie, lângă fântâna arteziană, a fost amplasat Oul uriaș, monument realizat din fibră de sticlă și omologat drept cel mai mare ou tradițional de Paște din lume.[12] În noaptea de 2/3 martie 2010, Oul uriaș a fost mutat pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei, în apropiere de Muzeul Satului Bucovinean.[13]

Imagini modificare

Note modificare

  1. ^ Dinu Zară - „Cum arăta odinioară centrul Sucevei”, 23 martie 2011
  2. ^ Tiberiu Cosovan - „Recviem pentru Casa Națională din Suceava”, în „Monitorul de Suceava”, 25 martie 2011
  3. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 109
  4. ^ Cosmin Romega - „Primele parcări subterane din Suceava, date în folosință cu patru luni mai devreme”, în „Monitorul de Suceava”, 3 decembrie 2012
  5. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 88
  6. ^ Paula Scînteianu - „Suceava: Statuia lui Petru Mușat, conservată la muzeu”, în „Adevărul de seară”, 9 decembrie 2010
  7. ^ Cosmin Romega - „Statuia voievodului Petru I Mușat a revenit în centrul Sucevei”, în „Monitorul de Suceava”, 24 octombrie 2015
  8. ^ Alin Dima - „Statuia lui Petru Mușat a revenit în centrul Sucevei”, în „Crai Nou”, 24 octombrie 2015
  9. ^ Dinu Zară - „Statuia Bucovina înaripată a fost montată pe soclul din centrul Sucevei”, în „Ziarul de Iași”, 27 mai 2009
  10. ^ V.I. Adomnicăi - „Statuia Bucovina înaripată va fi mutată în Parcul Uniunii Europene”, în „Crai Nou”, 3 noiembrie 2010
  11. ^ Cristina Scorțariu - „Statuia Bucovina înaripată, mutată în Piața Drapelelor”, în „Ziarul de Iași”, 10 decembrie 2010
  12. ^ Tiberiu Bujdei - „Așa arată cel mai mare ou tradițional de Paște din lume”, Mediafax, 19 aprilie 2009
  13. ^ G.F. - „Oul uriaș din centrul Sucevei a fost mutat pe platoul din apropierea Cetății de Scaun”, în „Obiectiv de Suceava”, 4 martie 2010[nefuncțională]

Vezi și modificare

Legături externe modificare