Piejura

arie protejată din Letonia
Piejura
Categoria II IUCN (Parc național)
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Riga
Letonia
Coordonate57°07′15″N 24°13′52″E ({{PAGENAME}}) / 57.1208°N 24.2311°E
Suprafață4.180 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000LV0301700  Modificați la Wikidata

Piejura este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 4.180,26 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Piejura este situat la coordonatele 57°09′52″N 24°18′13″E / 57.1644°N 24.3037°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Piejura a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în mai 2004[2] pentru a proteja 2 specii de plante și 47 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • sit de importanță comunitară (în mai 2004)
  • arie specială de conservare (în mai 2004)[1][3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 25 de habitate naturale: Lagune de coastă, Vegetație anuală la limita mareei, Pășuni de coastă din Baltica boreală, Litoraluri nisipoase din Baltica boreală cu vegetație perenă, Dune mobile cu vegetație embrionară, Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria („dune albe”), Dune de coastă fixe cu vegetație erbacee („dune gri”), Dune împădurite din regiunile atlantică, continentală și boreală, Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Empetrum nigrum, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare boreale nordice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Turbării active, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Taiga vestică, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (2): Angelica palustris, Dianthus arenarius subsp. arenarius
  • păsări (28): pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), buhai de baltă (Botaurus stellaris), buha (Bubo bubo), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), cristeiul de câmp (Crex crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), șoim de iarnă (Falco columbarius), muscar (Ficedula parva), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), pescăruș mic (Larus minutus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), vultur pescar (Pandion haliaetus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț cenușiu (Porzana parva), cresteț pestriț (Porzana porzana), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus), chiră mică (Sterna albifrons), chiră de baltă (Sterna hirundo), Sterna paradisaea, silvie porumbacă (Sylvia nisoria)
  • mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliac de iaz (Myotis dasycneme)
  • nevertebrate (8): Boros schneideri, Dytiscus latissimus, Graphoderus bilineatus, libelule (Leucorrhinia pectoralis), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Stephanopachys linearis, Unio crassus, Xylomoia strix
  • pești (9): avat (Aspius aspius), zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), Lampetra fluviatilis, cicar (Lampetra planeri), țipar (Misgurnus fossilis), săbiță (Pelecus cultratus), boarță (Rhodeus sericeus amarus), somonul (Salmo salar)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 57 de specii de plante, 4 specii de păsări, 8 specii de amfibieni, 11 specii de mamifere, 20 de specii de nevertebrate, 4 specii de pești, 1 specie de reptile.[3]

  1. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
  2. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Piejura”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Piejura”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare