Pierre Le Faguays
| Pierre Le Faguays | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Rezé, Pays de la Loire, Franța[1] |
| Decedat | (70 de ani)[2] Paris, Région parisienne, Franța[2] |
| Căsătorit cu | Raymonde Guerbe[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța[3] |
| Ocupație | sculptor |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Activitate | |
| Pseudonim | Pierre Laurel |
| Studii | École Supérieure des Beaux-Arts, Genève[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Pierre Camille Marie Le Faguays (n. , Rezé, Pays de la Loire, Franța – d. , Paris, Région parisienne, Franța) a fost un sculptor francez de factură Art Deco.[4] A folosit, de asemenea, pseudonimele Fayral și Guebre. [5] Le Faguays a realizat statuete, lămpi și obiecte decorative.[4]
Biografie modificare
Pierre Le Faguays s-a născut în 1892 la Nantes, Franța.[6] A fost studentul lui James Vibert(d) la Universitatea de Artă și Design din Geneva (fostă École Supérieure des Beaux-Arts, Genève).[6]
A fost căsătorit cu sculptorița Andrée Guebre (cunoscută și sub numele de Raymonde Guerbe), dar nu au avut niciodată copii.[7] Soția sa a fost model pentru multe dintre lucrările sale.
În 1922, a participat la o expoziție la Salon des Artistes Français(d).[6] A expus la Salon d'Automne(d) în mai mulți ani; în 1926, cu un bust al soției sale realizat în teracotă, iar în 1931, cu un portret pictat al soției sale.[7]
A lucrat mai ales cu materiale precum bronz, teracotă, Pâte de verre(d), piatră, zinc, lemn, alabastru, fier forjat și fildeș.[4] La Paris, Le Faguays și-a făcut statuetele la turnătoriile Susse Frères(d), Edmond Etling(d), Max Le Verrier(d), Les Neveux de Jules Lehmann, M. Ollier și la turnătoria austriacului Arthur Goldscheider, fiul lui Friedrich Goldscheider(d).[5] În anii 1960, lucrările sale au fost reproduse pe scară largă și au fost adesea semnate ca „Favral” sau „Fayral”.[8][9]
Lucrările lui Le Faguays pot fi găsite în colecțiile muzeelor, inclusiv la Musée d'Orsay,[10] și Muzeul de Arte Frumoase din Houston.[11]
Referințe modificare
- ^ a b c https://www.geneanet.org/archives/registres/view/307102/20 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c , p. 18 http://archives.paris.fr/arkotheque/visionneuse/visionneuse.php?arko=YTo2OntzOjQ6ImRhdGUiO3M6MTA6IjIwMjEtMDgtMTEiO3M6MTA6InR5cGVfZm9uZHMiO3M6MTE6ImFya29fc2VyaWVsIjtzOjQ6InJlZjEiO2k6NDtzOjQ6InJlZjIiO2k6MjczMjI0O3M6MTY6InZpc2lvbm5ldXNlX2h0bWwiO2I6MTtzOjIxOiJ2aXNpb25uZXVzZV9odG1sX21vZGUiO3M6NDoicHJvZCI7fQ==#uielem_move=-86%2C-50&uielem_islocked=1&uielem_zoom=216&uielem_brightness=0&uielem_contrast=0&uielem_isinverted=0&uielem_rotate=F Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ RKDartists, accesat în
- ^ a b c „Le Faguays, Pierre”. Benezit Dictionary of Artists (în engleză). . doi:10.1093/benz/9780199773787.article.b00106534. Accesat în .
- ^ a b Knowles, Eric (). Art Deco (în engleză). Bloomsbury Publishing. pp. 70–71. ISBN 978-0-7478-1521-1.
- ^ a b c Wolpert, Martin; Winter, Jeffrey (). Modern Figurative Paintings: The Paris Connection (în engleză). Schiffer Pub. p. 174. ISBN 978-0-7643-1962-4.
- ^ a b Shayo, Alberto. „Statuettes art deco period”. issuu.com (în engleză). ACC Art Books. p. 149. Accesat în .
- ^ Miller, Judith (). Art Deco (în engleză). Penguin. p. 200. ISBN 978-0-7566-4906-7.
- ^ Miller, Judith (). Antiques Investigator: Tips and Tricks to Help You Find the Real Deal (în engleză). Penguin. p. 155. ISBN 978-0-7566-5954-7.
- ^ „Pierre Lefaguays (16610)”. Musée d'Orsay. Accesat în .
- ^ „Pierre Le Faguays”. The MFAH Collections. Accesat în .