Pizzo d'Evigno
| Pizzo d'Evigno | |
  | |
| Poziția |  Provincia Imperia Italia |
|---|---|
| Coordonate | 43°58′N 8°02′E / 43.97°N 8.04°E |
| Suprafață | 2.198 ha[1]  |
| Cod Natura 2000 | IT1315602[1] |
Modifică date / text  | |
Pizzo d'Evigno este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 2.198 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Pizzo d'Evigno este situat la coordonatele 43°58′27″N 8°02′30″E / 43.974167°N 8.041667°E.
Înființare
modificareSitul Pizzo d'Evigno a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 41 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2017[2].[3][4]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 9 habitate naturale: Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de stejar alb estice, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de Castanea sativa, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- păsări (38): Alectoris rufa, fâsă de pădure (Anthus trivialis), cucuvea (Athene noctua), șorecarul comun (Buteo buteo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), sticlete (Carduelis carduelis), Carduelis citrinella, șerpar (Circaetus gallicus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), porumbel gulerat (Columba palumbus), cioară neagră (Corvus corone), cuc (Cuculus canorus), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus), presură sură (Emberiza calandra), presură de munte (Emberiza cia), măcăleandru (Erithacus rubecula), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), gaiță (Garrulus glandarius), capîntortură (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), pițigoi mare (Parus major), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), ciocănitoarea verde (Picus viridis), brumăriță de pădure (Prunella modularis), aușel cu cap galben (Regulus regulus), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), cănăraș (Serinus serinus), țiclete (Sitta europaea), scatiu (Spinus spinus), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie mediteraneană (Sylvia melanocephala), silvie de tufiș (Sylvia undata), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos)
- amfibieni (1): Speleomantes strinatii
- mamifere (2): liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 33 de specii de plante, 3 specii de amfibieni, 1 specie de nevertebrate, 3 specii de reptile.[3]
Note
modificare- ^ a b Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în decembrie 2017
- ^ a b DM 07/04/2017 - G.U. 98 del 28-4-2017
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Pizzo d'Evigno”. Accesat în .
- ^ a b „Pizzo d'Evigno”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .