Ponga-Amieva
| Ponga-Amieva | |
  | |
| Poziția |  Spania |
|---|---|
| Coordonate | 43°12′23″N 5°09′34″W / 43.2064°N 5.1594°V |
| Cod Natura 2000 | ES1200009  |
Modifică date / text  | |
Ponga-Amieva este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Spania întinsă pe o suprafață de 28.103,45 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Ponga-Amieva este situat la coordonatele 43°12′23″N 5°09′34″W / 43.2064°N 5.1594°V.
Înființare
modificareSitul Ponga-Amieva a fost declarat sit de importanță comunitară în mai 1999 pentru a proteja 4 specii de plante și 48 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 22 de habitate naturale: Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Păduri de Ilex aquifolium, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști oro-iberice cu Festuca indigesta, Pajiști alpine și boreale, Pajiști uscate europene, Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion), Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Turbării de acoperire (* exclusiv pentru turbării active), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de stejar galițio-portugheze cu Quercus robur și Quercus pyrenaica, Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Mlaștini alcaline, Pajiști umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (4): Culcita macrocarpa, Narcissus asturiensis, Narcissus pseudonarcissus subsp. nobilis, Woodwardia radicans
- păsări (27): Alectoris rufa, fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), caprimulg (Caprimulgus europaeus), șerpar (Circaetus gallicus), porumbel gulerat (Columba palumbus), prepeliță (Coturnix coturnix), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), șoim călător (Falco peregrinus), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), vultur egiptean (Neophron percnopterus), Perdix perdix hispaniensis, viespar (Pernis apivorus), Pyrrhocorax pyrrhocorax, sitar de pădure (Scolopax rusticola), graur (Sturnus vulgaris), silvie de tufiș (Sylvia undata), cocoș de munte (Tetrao urogallus), sturzul viilor (Turdus iliacus), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturz (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)
- amfibieni (2): Chioglossa lusitanica, Discoglossus galganoi
- mamifere (8): Galemys pyrenaicus, vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), urs brun (Ursus arctos)
- nevertebrate (8): croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Elona quimperiana, fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Euplagia quadripunctaria, Geomalacus maculosus, rădașcă (Lucanus cervus), phengaris nausithous (Maculinea nausithous), Rosalia alpina
- pești (1): somonul (Salmo salar)
- reptile (2): Lacerta monticola, Lacerta schreiberi
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 1 specie de plante, 1 specie de păsări, 9 specii de mamifere, 1 specie de reptile.[3]
Note
modificare- ^ a b Boletín Nº 3 del lunes 5 de enero de 2015 DISPOSICIONES GENERALES CONSEJERÍA DE AGROGANADERÍA Y RECURSOS AUTÓCTONOS Decreto 163/2014, de 29 de diciembre, por el que se declara la Zona Especial de Conservación Ponga-Amieva (ES1200009) y se aprueba el I Instrumento de Gestión Integrado de diversos espacios protegidos en los concejos de Ponga y Amieva. Link: https://sede.asturias.es/portal/site/Asturias/menuitem.1003733838db7342ebc4e191100000f7/?vgnextoid=d7d79d16b61ee010VgnVCM1000000100007fRCRD&fecha=05/01/2015&refArticulo=2014-22569&i18n.http.lang=es[nefuncțională – arhivă]
- ^ a b Acuerdo del Consejo de Gobierno del Principado de Asturias de 29 de enero de 2003.
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Ponga-Amieva”. Accesat în .
- ^ a b „Ponga-Amieva”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .