Porțile Vechiului Oraș Ierusalim

Acest articol enumeră porțile Orașului Vechi al Ierusalimului (ebraică שערי ירושלים). Porțile sunt vizibile pe majoritatea hărților vechi ale Ierusalimului în ultimii 1.500 de ani.

În diferite perioade, zidurile orașului au urmat contururi diferite și au avut un număr diferit de porți. În timpul erei cruciadelor Regatul Ierusalimului (1099-1291), cetatea Ierusalim avea patru porți, câte una de fiecare parte .

Zidurile actuale ale Orașului Vechi din Ierusalim au fost construite de Suleiman Magnificul, care le-a furnizat șapte porți: au fost construite șase porți noi, iar poarta de aur mai veche și sigilată anterior a fost redeschisă (pentru a fi sigilată din nou după câțiva ani). Cele șapte porți din vremea lui Suleiman erau: Poarta Damascului; Poarta Aurie; Poarta lui Irod; Poarta Jaffa; Poarta Leilor; Poarta Silwan (cunoscută și sub numele de poarta Mughrabi, iar acum sub numele de Poarta Bălegar sau Șaar Ha'Așpot); și Poarta Sionului.

Odată cu re-sigilarea Porții Aurii care a devenit temelie la o poartă falsă cu arcă dublă, după ce sultanul a ordonat plasarea unor morminte, care apoi au devenit cimitir musulman, care ar preveni ca un suveran din viitor să sape poarta originală, numărul porților operaționale a fost readus la șapte cu adăugarea Porții Noi în 1887.

Până în 1887, fiecare poartă a fost închisă înainte de asfințit și deschisă la răsărit.

Listă

Cele șapte porți din vremea lui Suleiman erau: Poarta Damascului; Poarta Aurie; Poarta lui Irod; Poarta Jaffa; Poarta Leilor; Poarta Silwan (cunoscută și sub numele de poarta Mughrabi, iar acum sub numele de poarta de bălegar); și Poarta Sionului. Odată cu re-sigilarea Porții Aurii, numărul porților operaționale a fost readus la șapte cu adăugare a Poarta Nouă în 1887.


Română	Ebraică	Arabă	Nume Alternative	Anul Construcției	Locație	Stare
Poarta Estică	Șaar Haramim שער הרחמים	Bab Al-Dhahabi / al-Zahabi, "Poarta Aurie" باب الذهبي	O poartă dublă, sigilată ultima dată în 1541. În arabă, de asemenea, cunoscută sub numele de Poarta Vieții Beșnice. În arabă fiecare ușă are propriul nume: Poarta Milostivirii, Bab Al-Rahma (XV) – ușa de Sud Poarta pocăinței, Bab Al-Taubah (XV) – ușa de Nord	Secolul 6	Treimea nordică a părții de Est	Sigilată
Poarta Damascului	Șaar Șâchem (Porta din Spate) שער שכם	Bab Al-Amoud باب العمود	Șaar Damesek, Poarta Nablus, Poarta Stâlpului	1537	Mijlocul zidului nordic	Deschisă
Poarta lui Irod	Șaar HaPerachim (Poarta Florilor) שער הפרחים	Bab Al-Sahira باب الساهرة	Șaar Hordos, Poarta Florilor, Poarta Oilor	1537; extinsă foarte mult în 1875	Partea de Est a zidului nordic	Deschisă
Poarta De Bălegar / Poarta Silwan (Siloam) / Poarta Maghrabi	Șaar HaAșpot שער האשפות	Bab Al-Maghariba باب المغاربة	Poarta lui Silwan, Șaar HaMugrabim	1538–40	Partea de Est a Zidului Sudic	Deschisă
Poarta Leilor	Șaar HaArayot שער האריות	Bab Al-Asbatt باب الأسباط	Poarta lui Yehoșafat, Poarta Sfântului Ștefan, Poarta Triburilor, Bab Sittna Maryam (inkt, "Poarta Sfintei Maria")	1538–39	Partea Nordic a Zidului Estic	Deschisă
Poarta Jaffa	Șaar Iafo שער יפו	Bab Al-Khalil باب الخليل	Poarta Altarului de rugăciune al lui David, Porta David.	1530–40	Mijlocul Zidului de Vest	Deschisă
Poarta Sionului	Șaar Țion שער ציון	Bab Al-Nabi Da ' Oud باب النبي داود	Poarta către Cartierul Evreiesc	1540	Mijlocul Zidului Sudic	Deschisă
Poarta Nouă	HaȘaar HeHadaș (Parta Prospătă) השער החדש	Al-Bab al-Jedid الباب الجديد	Poarta lui Hammid	1887	Partea de Vest a Zidului Nordic	Deschisă

Porțile anterioare

O intrare mai mică, cunoscută popular ca Poarta Tăbăcarilor, a fost deschis pentru vizitatori după ce a fost descoperită și Desigilată în timpul săpăturilor din anii 1990.

Porțile istorice sigilate, altele decât poarta de aur, cuprind trei care sunt cel puțin parțial păstrate (Poarta Simplă, Poarta Triplă și Poarta Dublă din Zidul Sudic), cu alte câteva porți descoperite de arheologi, dintre care rămân doar urme (așa-numita poartă a Esenienilor pe Muntele Sionului, poarta palatului regal al lui Irod la sud de citadelă, și rămășițele vagi ale ceea ce exploratorii din secolul al XIX-lea au identificat ca Poarta Înmormântărilor (Bab al-Jana'iz) sau a lui Al-Buraq (Bab Al-Buraq) la sud de Poarta Estică).^[1]


Română	Ebraică	Nume Alternative	Anul Construcției	Locație	Stare
"Poarta Tăbăcarilor"	Șaar HaBursekaim שער הבורסקאים		Secolul 12	Partea de Est a Zidului Sudic	Deschisă
Poarta Excavatoarelor		Poarta De Excavare. (Poarta de Est a principalului Umayyad Palatul, atribuit Califul Al-Walid I (705–715). Distrus de cutremur în jurul anului 749, zidit când a fost construit zidul Otoman( 1537-41), redeschis și reconstruit de arheologii conduși de Benjamin Mazar și Meir Ben-Dov în 1968.)^[2]^[3]	705–715, 1968	Zidul de la sud de Moscheea Al-Aqsa	Deschis
Poarta Unică		Această poartă a dus la zona subterană a Muntele Templului cunoscut ca Grajdurile lui Solomon	Perioada irodiană	Zidul sudic din Muntele Templului	Sigilat
Porțile Chulda	Sha ' ale Chulda שערי חולדה	Două porți: Poarta triplă, deoarece cuprinde trei arcade. De asemenea, cunoscut sub numele de Bab an-Nabi ("poarta Profetului Muhammad") Poarta dublă, două arcade, parțial ascunse de vedere de către clădirea medievală	Perioada irodiană	Zidul sudic din Muntele Templului	Sigilat

Vezi și

Porțile Muntelui Templului
Zidurile Ierusalimului

^ Gülru Necipoğlu (2008). „The Dome of the Rock as a palimpsest: 'Abd al-Malik's grand narrative and Sultan Süleyman's glosses” (PDF). Muqarnas: An Annual on the Visual Culture of the Islamic. Leiden: Brill. 25: 20–21. ISBN 9789004173279. Arhivat din original (PDF) la 27 septembrie 2015. Accesat în 26 septembrie 2015.
^ „The Function and Plan of the 'Palaces'”. The Jerusalem Archaeological Park – Davidson Center. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 8 ianuarie 2016.
^ Meir Ben-Dov (1987). The Excavation Gate (18). The Ophel archaeological garden. Jerusalem: East Jerusalem Development Ltd. p. 20. Thus for all intents and purposes, a ninth gate has been opened in the walls of Jerusalem.

[Necipoğlu-1] Gülru Necipoğlu (2008). „The Dome of the Rock as a palimpsest: 'Abd al-Malik's grand narrative and Sultan Süleyman's glosses” (PDF). Muqarnas: An Annual on the Visual Culture of the Islamic. Leiden: Brill. 25: 20–21. ISBN 9789004173279. Arhivat din original (PDF) la 27 septembrie 2015. Accesat în 26 septembrie 2015.

[2] „The Function and Plan of the 'Palaces'”. The Jerusalem Archaeological Park – Davidson Center. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 8 ianuarie 2016.

[3] Meir Ben-Dov (1987). The Excavation Gate (18). The Ophel archaeological garden. Jerusalem: East Jerusalem Development Ltd. p. 20. Thus for all intents and purposes, a ninth gate has been opened in the walls of Jerusalem.

[1]

[2]

[3]